Stupina

Monday, 09 August 2010 06:36

There are no translations available.

Plan de afaceri
SECTIUNEA GENERALA

I. SITUATIA PREZENTA A SOLICITANTULUI

1.1 Scurt istoric:
Apicultura este o stiinta potrivit careia apicultorul este obligat sa intervina numai atunci când stie cu precizie ce lucrari are de facut, cerându-i-se a avea si a cultiva un ascutit si penetrant spirit de observatie, fara de care nu poate practica cu succes cresterea albinelor. Apicultura moderna, prin toate mijloacele si metodele, prin selectia de masa si individuala, cauta sa puna în productie numai albine productive, fixarea definitiva a unei linii putând fi considerata atinsa abia dupa multi ani de munca, caci lucrarea trebuie facuta în toate stupinele dintr-o regiune, numai astfel putându-se ajunge la productii constante si mari.

1.2 Obiect de activitate:

          Activitatea principala: Cresterea altor animale – 0125

1.3 Date de identificare
-denumire:
-adresa:
-cod unic de inregistrare:
-cod CAEN: 0125
-nr. cont bancar:
-banca (denumire, adresa, tel/fax/email si cod swift)


1.4 Resurse umane existente (categorii, calificare, numar):

- calificare: apicultor
- persoana fizica autorizata in apicultura;

1.5 Resurse funciare (terenuri agricole/baze furajere) animale (efective pe specii/rase si categorii), familii de albine (specii, numar), specii de acvacultura (pe categorii), mijloace de mecanizare (tractoare si masini agricole, utilaje si echipamente agricole, instalatii de irigat etc), constructii în ferma (adaposturi pentru animale, remize pentru masini si utilaje, spatii administrative etc), cu precizarea regimului proprietatii (in proprietate si/sau arenda/concesiune):

          In prezent, persoana fizica autorizata detine o suprafata de 4,3 ha teren arabil si 30 de familii de albine.


1.6 Situatie financiara si fiscala (datorii fiscale si/sau imprumuturi bancare în derulare - situatia privind respectarea graficului de rambursare, la termen si/sau reesalonate etc):

          Beneficiarul nu are in prezent datorii fiscale sau imprumuturi la banci.

1.7 Regim juridic (baza legala) de functionare si organizare:

PFA, in baza Legii nr. 300/2004.

1.8 Proiecte de investitii similare realizate:
          Nu este cazul.

II. DATE GENERALE ALE INVESTITIEI PROPUSE

2.1.          Denumirea investitiei:

          Infiintarea unei stupine prin achizitie de familii de albine, stupi orizontali, recipienti pentru depozitarea mierii si unelte necesare desfasurarii activitatii de apicultura.

2.2.          Amplasament investitie:

Investitia va fi amplasata in mediul rural.

2.3.          Descrierea succinta a investitiei (cu precizarea parametrilor tehnici si modul cum acesti parametrii se incadreaza în standardele Uniunii Europene în domeniul protectiei mediului, sanitar-veterinar, sanitar, pentru procesarea investitiilor si incadrarea în standardele nationale pentru alte investitii):

Investitia propusa consta in achizitioarea a:
-      20 familii de albine;
-      20 stupi ecologici orizontali dotati cu pachete rame faguri si faguri de ceara de albine;
-      centrifuga de inox cu tava de descapacit;
-      50 bidoane pentru depozitarea mierii.

Valoarea totala a proiectului este de 894.617 mii lei.
Conform cursului de referinta al Bancii Centrale Europene de 39.330 lei/euro, valabil la data de 26.11.2004, rezulta ca valoarea totala a proiectului este de 22.746,42 euro, suma ce se incadreaza in prevederile Masurii 3.4.

Tehnologiile adoptate pentru cresterea albinelor pe care intreprinzatorul le va folosi sunt in conformitate cu normele europene si legislatia nationala in vigoare.
Intreprinzatorul a obtinut de la Directia sanitar-veterinara aviz favorabil pentru proiectul: “Infiintare stupina”.
Investitia propusa respecta legislatia nationala in domeniul sanitar – veterinar si al protectiei mediului inconjurator, fiind in conformitate cu normele Uniunii Europene.

Apicultura moderna
Management apicol 1.Organizarea stupinei A. Interventii de rutina a. vara
b. toamna revizia de toamna, evidente
definitivarea pregatirilor de iernare, asigurarea caldurii în cuib, provizii de calitate, spatiu de ouat, conditii optime de iernare.
variante de iernare I-a, II-a, III-a
c. iarna agenda apicultorului
d. primavara rev sumara, rev de fond, îndreptarea situatiilor critice, strâmtorarea si largirea cuibului, revitalizari,
B. Interventii de urgenta iarna îndreptarea starilor anormale,
sezon activ observatii la: urdinis, la ascultare, mirosire etc.
2. Existenta unei bune baze melifere alegerea vetrei, asezarea stupilor, raza economica de zbor, stabilirea numarului optim de stupi pe o vatra, ,
3: Conditii pedoclimatice favorabile capacitatea nectarifera, compozitia solului, clima

Management apicol
Cresterea albinelor poate fi productiva, constituind în acelasi timp, o destindere activa ce sensibilizeaza sufletul uman si determina o solidaritate cu toti cei care sunt îndragostiti de albine si de natura.
Cei 3 factori esentiali pentru obtinerea unor bune rezultate în practica si productia apicola sunt:
1. Detinerea unei stupine bine organizate
2. Existenta unei bune baze melifere si
3. Conditii meteo optime.
Lipsa unuia dintre acesti 3 factori duce inevitabil la compromiterea recoltei si la pierderi însemnate pentru apicultor.
1. Detinerea unei stupine bine organizate
A. Interventii de rutina
În perioada de vara
Se iau masurile de rigoare pentru preîntâmpinarea roirii, se asigura apa (în adapatoare asezate la umbra si spalate cât mai des), se practica pastoralul la plantele melifere, se urmareste extragerea mierii la timp, se ofera toate conditiile optime pentru cules si pentru mentinerea albinelor în stare activa. Culesurile naturale sunt mult mai eficiente decât hranirile stimulente, datorita aportului de nectar si polen proaspat. Pentru aceasta se practica apicultura de tip pastoral.
În perioada de toamna
Perioada premergatoare iernarii - lunile iulie-septembrie - trebuie intens folosita pentru cresterea unui numar cât mai mare de albine, lucru care se realizeaza prin:
asigurarea proviziilor de calitate,
asigurarea spatiului necesar cresterii puietului,
mentinerea familiilor în stare activa prin hraniri stimulente,
asigurarea caldurii în stup,
înlocuirea matcilor epuizate,
folosirea familiilor ajutatoare temporare sau permanente etc.
Modul de amplasare a rezervelor de hrana poate fi bilaterala, centrala sau unilaterala, ultimele doua fiind mai putin indicate, exceptie facând cazul familiilor mai slabe si cu rezerve insuficiente. Indiferent de varianta de iernare se va urmari sa nu se lase în cuib faguri cu mai putin de 1,5-2 kg miere. Fagurii cu provizii mai putine se trec dupa diafragma si daca timpul permite, se descapacesc pentru ca albinele sa transporte mierea în cuib. Nu trebuie neglijata prevenirea furtisagului, stiut fiind ca atunci când culesul înceteaza brusc si începem extractia mierii sau hraniri neglijente albinele devin nervoase si se ataca între ele putând provoca decimarea stupinei.
În cazul declansarii furtisagului, singura solutie e deplasarea stupinei la 8-10 km.
Revizia de toamna
Dupa terminarea culesului se efectueaza o revizie preliminara, în timpul careia se ridica magazinele, se stabileste prezenta si calitatea matcii, se pastreaza doar fagurii de culoare închisa în care se gaseste puietul si proviziile. Se face analiza mierii pentru a se depista eventuala miere de mana. La urdinisuri se monteaza gratiile de protectie contra soarecilor (dupa 15 septembrie), iar urdinisurile sunt reduse corespunzator (câte 2 cm pentru fiecare interval bine ocupat cu albine), reducerea exagerata favorizând dezvoltarea umiditatii si mucegaiurilor.
Revizia de toamna propriu-zisa se face la sfârsitul lunii septembrie sau în prima parte a lunii octombrie, când cea mai mare parte a puietului a eclozionat, cuibul restrângându-se la numarul de faguri bine acoperiti, marginiti de diafragme si de materiale termoizolante.
Observatiile care se fac cu acest prilej se refera la:
numarul intervalelor, a fagurilor (strict raportati la puterea familiei), a fagurilor cu puiet (daca mai exista), a kg de provizii lasate în cuibul de iernare,
calitatea matcii, a fagurilor cu provizii,
starea de sanatate,
interventiile de necesitate ce se impun etc.
Asigurarea caldurii în cuib
Cuibul trebuie bine delimitat la spatiul bine ocupat de albine. Nu se recomanda lasarea fagurilor dupa diafragma pe timpul iernii întrucât exista pericolul formarii gresite a ghemului de iernare. Urdinisurile se reduc si se asigura izolarea termica prin amplasarea de materiale termoizolante deasupra podisorului si dupa diafragma (polistiren expandat protejat cu ziare).
Provizii de calitate
Polenul si mierea în cantitati insuficiente antreneaza fenomene de carenta (lipsa de vitalitate, sensibilitate mai mare la boli si reducerea longevitatii).
Consumul de hrana este mai scazut în primele luni ale iernii, pâna la aparitia puietului (700-800 g), crescând apoi la 1,5-2 kg lunar. Este gresita ideea ca lipsa hranei se poate suplini în primavara cu sirop de zahar. În aceasta perioada majoritatea albinei este uzata, albina tânara e în formare si înca în cantitate mica, prelucrarea zaharului scurtând viata albinelor. În cazul înlocuirii mierii de mana cu sirop de zahar (administrat în lunile iulie-august) mierea de zahar nu trebuie sa depaseasca 50% din totalul proviziilor. Iernarea familiilor exclusiv pe miere din sirop de zahar declanseaza diareea si nosemoza.
Spatiul de ouat
În timpul sezonului activ e necesar ca ponta matcilor sa nu fie stingherita din lipsa celulelor goale pentru puiet. O matca are nevoie de 7 faguri goi într-un ciclu de 21 de zile. De regula ramele Dadant au suficient spatiu pentru cresterea puietului. Toamna, în cazul blocarii lor cu miere sau pastura este indicata aducerea în centrul cuibului a fagurilor bine alesi de la rezerva (mai închisi la culoare, cu celule regulate, fara defecte sau celule de trântori, cu miere în coroane (1,5 kg cel putin pentru a nu crea un gol în mijlocul cuibului). În situatia în care apar blocari masive se pot folosi chiar faguri complet goi, fara coroane de miere.
Asigurarea conditiilor optime
Pentru apicultorii care au asigurate conditiile optime de iernare pentru fiecare colonie (albina multa, tânara si neuzata, provizii de calitate, lipsa umiditatii etc.), iernarea decurge în liniste si fara probleme.
Definitivarea pregatirilor de iernare
Înlocuirea matcilor defecte sau epuizate se realizeaza mult mai usor toamna decât vara. Matcile necesare schimbului se vor creste din vreme (evitând botcile de salvare si de roire) urmarindu-se ca materialul nou introdus sa fie crescut din suse valoroase.
Variante de iernare
1.familiile normale (1,5 kg albina) = 5 rame (3 cu miere, 2 cu pastura si miere) >> 15 kg provizii;
2.familiile puternice (2-2,5 kg) = 6 rame >> 18 kg provizii;
3.familiile foarte puternice (2,5-3,5 kg) provenite din unificarile târzii = 7 rame => 18-20 kg provizii; acestea pot fi iernate si pe 10 rame (25 kg provizii);
4.familii slabe (1-1,5 kg) = 4 rame >> 12 kg provizii;
5.nucleele de rezerva (700-900 g albina) = 3 rame => 9 kg provizii (iernând mai multe într-o cutie de stup, fiind împachetate corespunzator). Sub acest numar iernarea devine riscanta si chiar daca recuperam o parte din albine acestea nu prezinta nici o garantie pentru cules.
Varianta I iernare
Fagurii cu provizii pe margine si cei cu celule goale si coroana în mijloc (coroana având cel putin 2 kg). Este varianta cea mai recomandata, conditia fiind existenta proviziilor corespunzatoare si existenta unor familii puternice.
Varianta a II-a iernare
Fagurii cu provizii în centru si cei cu celule goale (1/2 rama) pe margini. Aceasta varianta se foloseste în cazul coloniilor puternice când proviziile nu sunt în cantitate suficienta, fiind un fel de varianta de salvare.
Varianta a III-a iernare
Fagurii cu miere sunt aranjati în ordine descrescatoare de la un capat la celalalt. Aceasta varianta este recomandata atunci când iernam câte 2 familii slabe în aceeasi cutie de stup.
În perioada de iarna
Albinele de iernare pot trai 180 de zile. Agenda apicultorului în perioada de iarna
instalarea gratiilor la urdinis;
controlul periodic al urdinisurilor si înlaturarea albinelor moarte;
controlul ghemului de iernare care trebuie sa aiba între 15 si 25 cm (ghemul ideal fiind cel ce se întinde pe 7 faguri, adica 25 cm);
înlaturarea zapezii de pe urdinisuri si de pe vatra stupinei,
stimularea zborului general de primavara si începerea hranirilor stimulative cu turte de miere.
În perioada de primavara
Aceasta perioada tine de la iesirea din iarna si pâna la jumatatea lunii aprilie. Este perioada în care puterea familiei este aproape aceeasi cu cea din toamna, ritmul de înlocuire al albinei batrâne depinzând de o serie de factori cum ar fi: cantitatea si calitatea hranei din cuib,   calitatea matcii si ritmul de ouat,   pastrarea caldurii cuibului, existenta unui cules de întretinere sau a unei hraniri stimulente.
Revizia sumara
Se efectueaza la o temperatura de 14-16°C, imediat dupa zborul general de curatire, cu scopul de a se stabili starea familiilor si a se lua masuri imediate de îndreptare a starilor anormale. Este o lucrare mai putin importanta, putându-se sari direct la revizia generala. La stupii cu funduri mobile se curata fundurile. Stupii gasiti bezmetici sau orfani se unifica cu alte familii.
Revizia generala
Este o lucrare care se face dupa aproximativ o saptamâna de zbor intens, la o temperatura ridicata (peste 18-20°C), cere multa exigenta si de felul în care se face depinde dezvoltarea viitoare a coloniilor de albine. La efectuarea acestei revizii putem întâlni urmatoarea situatie:
1.familii foarte slabe = sub 2 intervale;
2.familii slabe = 3-4 intervale;
3.familii mijlocii = 4-5 intervale;
4.familii puternice = 6-7 intervale;
5.familii foarte puternice = 7-8 intervale.
Familiile care la sfârsitul lui martie, începutul lui aprilie, nu au cel putin 4 intervale bine populate sunt considerate slabe si necesita luarea unor masuri de ajutorare. În cazul în care starea lor nu se datoreaza unor conditii subiective (familii nou formate, foste nuclee de rezerva etc.) este de preferat sa le unificam, stiut fiind ca pastrarea acestora se va manifesta ca un adevarat parazitism pe seama familiilor de baza, încarcând nejustificat pretul de cost al productiei realizate pe stupina si contribuind la degenerarea fondului genetic. În cazul în care ne ocupam cu cresterile de matci ele pot fi totusi pastrate ca material biologic pentru formarea roilor ce vor primi matci selectionate, provenite din familii recordiste si crescute în conditii cu totul deosebite.
La aceasta revizie fagurii cu puiet nu trebuie scosi afara pentru observare, nici nu se cauta matca, caci puietul scos din stup poate sa raceasca. Fagurii pot fi priviti de sus în golul ramas în stup prin departarea ramelor. Calitatea puietului va fi apreciata dupa modul compact sau în mozaic al puietului, existenta celulelor goale printre cele cu puiet indicând o matca cu deficiente, lipsa pasturii sau existenta unei boli. Pentru ca stupul sa nu piarda prea multa caldura este indicat ca pe deasupra ramelor sa punem o paturica protejata de o folie de plastic, sau un linoleum.
Fagurii cu celule de trântori, gasiti în mijlocul cuibului, daca nu au înca puiet de lucratoare, vor fi scosi, exceptie facând coloniile din lotul de prasila. Fagurii cu prea multa miere se descapacesc pe portiuni mici si numai de la mijloc în jos, mierea fiind mutata de albine în coroanele altor faguri din cuib, lasând celulele goale, numai bune pentru ouat.
Împuternicirea familiilor slabe pe seama celor puternice se va face începându-se cu cele de putere mijlocie. Ele vor reactiona foarte spectaculos si vor ajunge la scurt timp de nivelul celor puternice, cele slabe fiind ajutate ultimele.
Petele de diaree gasite pe rame se razuiesc si se spala cu o cârpa muiata într-un dezinfectant (hipermanganat 1 sau amoniac 10%, ori solutie de formol 20%).
Daca numarul fagurilor este prea mare fata de puterea de acoperire a coloniei, se lasa în stup numai fagurii bine acoperiti plus alti 2 de acoperire cu miere, spatiul gol de dupa diafragma completându-se cu materiale termoizolante.
Îndreptarea situatiilor critice
Coloniile gasite:
1.      fara puiet vor fi unificate, având grija sa sacrificam matca la coloniile care nu dau semne de orfanizare;
2.      bezmetice vor fi desfiintate dupa regulile stiute;
3.      bolnave, cu vadite semne de nosemoza sau cele reduse ca populatie se unesc cu altele de acelasi fel formând o colonie puternica careia i se da o matca   noua. Izolam aceasta colonie si o tratam pâna la completa vindecare.
4.      cu potential slab datorita matcilor batrâne sau nascute toamna sunt unite cu cele vecine, sacrificând matca necorespunzatoare; coloniile mici cu matci tinere merita sa fie pastrate ca unitati independente sub forma de nucleu, având grija sa primeasca, la timpul potrivit, sprijin de la coloniile mai puternice din stupina (puietul larvar fiind înlocuit cu puiet capacit ridicat din coloniile puternice care, la rândul lor vor creste puietul larvar); operatia aceasta ajuta ambelor colonii (oferind de lucru doicilor coloniilor puternice);
5.      fara hrana vor primi miere în faguri sau în pungi (câte 2 kg odata);
Fagurii mucegaiti se elimina din stup si sunt înlocuiti cu faguri cu provizii de la depozit.
Strâmtorarea si largirea cuibului
Odata cu Revizia principala cuibul se strâmtoreaza la numarul de faguri bine ocupati cu albine. Pâna la sfârsitul lunii martie cuiburile nu se largesc, ci se tin strânse pentru ca familiile sa aiba suprafete mari cu puiet în faguri. Dupa trecerea momentului critic al schimbarii albinei si aparitia albinei tinere în cantitate tot mai mare, se trece treptat la largirea cuibului, la început numai cu faguri închisi la culoare, cu celule de albina, fara celule de trântori sau deformate. Operatia de largire se executa atunci când albinele ocupa bine toti fagurii si au trecut pe fetele exterioare ale fagurilor laterali. Fagurii folositi pentru largirea cuibului se stropesc cu apa îndulcita cu miere sau se umplu cu sirop asezându-se câte unul în cuib, alaturi de ultimul fagure cu puiet. Spargerea cuibului din 7 în 7 zile nu se practica decât atunci când vremea s-a stabilizat pe deplin si numai la familiile puternice ce ocupa minim 3-4 faguri cu puiet si au cel putin 5-6 intervale albina, de obicei la înflorirea pomilor fructiferi. Daca vom folosi faguri artificiali la largirea cuibului, pe timpul înfloririi pomilor, acestia vor fi asezati mai spre margine si dupa începutul claditului pot fi ridicati, asigurând un numar cât mai mare de faguri ce vor fi folositi pe timpul culesului de salcâm.
Revitalizarea familiilor slabe
Se face în doua etape:
Etapa A
Are o durata de 55-60 de zile si se încadreaza în general între 20 ianuarie - 20 martie, timp în care vom încerca sa determinam albinele sa consume cantitati sporite de hrana energetico-proteica (nu sirop).
Etapa B
Are o durata de 30-35 de zile si se încadreaza între 20 martie si 20-25 aprilie, când vom aplica hraniri pe baza de sirop, cu miere descapacita în faguri sau cu turte cu miere în pungi de plastic, taiate pe anumite portiuni, în vederea usurarii accesului albinelor .
B. Interventii de urgenta
Pe timpul iernii
Îndreptarea starilor anormale
În cazul în care albinele au iesit în numar mare deasupra ramelor, se intervine urgent cu turte cu miere. Chiar si introducerea unei rame cu miere la marginea ghemului se poate face pe loc, avându-se mare grija ca la desfacerea ramelor din cuib albinele din ghem sa nu cada pe fundul stupului.
Introducerea matcii în cazul familiilor orfane se poate face de asemenea pe loc, matca putând fi data direct, fara a mai fi introdusa în cusca.
Daca depistam soareci, se deschid stupii, se scot fagurii neocupati de albine, se presara grâusor otravit, se înlatura fagurii stricati si se astupa toate orificiile facute.
În cazul în care vatra stupinei este înca acoperita de un strat de zapada, se recomanda curatirea acesteia sau împrastierea pe deasupra de cenusa, nisip, paie, coceni, rumegus, frunze uscate etc., spre a feri de înghet albinele obosite întoarse de la zborul de curatire, atunci când se odihnesc înainte de a se întoarce în stup.
Pe timpul sezonului activ
O interventie în cuibul albinelor echivaleaza cu una într-un organism al oricarei fiinte vii, dezmembrarea cuibului generând tulburari ce se reflecta în nervozitatea albinelor, furtisag, productie slaba, si predispozitie la boli. În apicultura se recomanda simplificarea metodelor de lucru, folosirea unei tehnici înaintate, pricepere si organizare astfel încât cu un numar redus de ore si de persoane sa îngrijim un numar cât mai mare de stupi. În vederea punerii în practica a acestui deziderat trebuie sa ne obisnuim a diagnostica situatiile nedorite fara a deschide stupii, prin ascultare, miros si observare, cercetând si notitele pe care le avem de la ultimul control.
Observatii la urdinis
A.      Activitatea normala în stupina:
1.albinele intra si pleaca grabite; daca am introdus suficienti faguri claditi nu este necesar sa mai deranjam albinele;
2.prezenta numeroasa a albinelor la adapator indica prezenta masiva a puietului;
3.numarul mare de culegatoare de polen = prezenta unei matci prolifice si a unui cuib extins;
4.albine multe ce zboara la amiaza sau când soarele bate direct pe urdinis = iesirea la zbor a albinei tinere;
5.trântori scosi la urdinis fara a mai fi lasati sa intre (stând îngramaditi pe scândura de zbor sau pe peretele frontal) = criza de nectar în natura;
6.daca dupa introducerea unei botci activitatea de la urdinis este buna în comparatie cu a altor stupi si daca saltând podisorul albinele sunt linistite, înseamna ca ori au botca, ori matca neîmperecheata, ori matca care a început sa oua;
7.albine care-si balanseaza abdomenul stând pe scândura de zbor la urdinis întoarse cu capul spre largul câmpului, este dovada unui cules intens; orientarea cu capul spre urdinis este indiciul unui cules pe sfârsite;
8.albine ce cad greoaie pe scândura de zbor indica culesul bogat; albinele care mai întârzie facând câteva rotocoale în zbor indica un cules slab;
9.urdinisuri brumate în zilele reci de primavara, dovedesc ca în interior se afla o colonie puternica cu mult puiet în cuib;
10.când albinele ies rar dar câte doua odata, populatia stupului e slaba;
11.cantitatea de miere adunata ne-o indica cântarul de control.
B.       Prezenta unei boli sau intoxicatii în stupina:
1.albine ce tremura din aripi si abia merg leganându-se pe scândura de zbor iar pe oglinda stupului se afla multe albine moarte si unele trag sa moara;
2.albinele care se târâie în fata stupului neputând zbura indica o boala (acarioza, boala de padure, paratifoza sau nosemoza);
3.puietul eliminat în stare de nimfa este o dovada a lipsei pasturii (coloniile trebuie hranite cu substante proteice) sau a unei boli a puietului;
4.eliminarea din stup a pasturii întarite si pietrificata este dovada excesului de umiditate (împietrirea puietului);
5.cadavrele de albine tinere nedezvoltate pe deplin, arata ca în cuib se afla larvele fluturelui de gaselnita care ataca si puietul în celule;
6.prezenta larvelor moarte sau a unor resturi pietrificate sunt semne de boala sau puiet racit si de asemenea trebuie intervenit la toti stupii pentru a vedea despre ce este vorba;
7.daca albinele iesind la zbor lasa materiile fecale pe scândura de zbor sau pe peretele frontal, colonia este bolnava de diaree sau chiar de nosemoza;
C.      Alte stari anormale:
1.resturi de albine   pe scândura de zbor si pe oglinda stupului;
2.zborul la o temperatura mai coborâta (9-100C) indica lipsa apei pentru cresterea puietului; pentru a verifica nevoia de apa a albinelor întindem la urdinis un deget înmuiat în apa (daca albinele încep sa linga apa trebuie sa intervenim dând apa în hranitor, sau introducem pe urdinis un tifon umezit, care se alimenteaza cu apa dintr-o sticluta asezata afara);
3.daca albinele sorb apa din scursorile grajdurilor le vom oferi apa cu sare si substante proteice;
4.numarul mic de culegatoare de polen indica situatia critica a unei colonii slabe;
5.când culegatoarele de polen lipsesc cu totul este un indiciu clar al lipsei matcii;
6.albine care nu activeaza, paza sporita, activitate timida la urdinis = lipsa matcii sau o alta anomalie (matca plecata la împerechere etc.) = trebuie gasita cauza;
7.zbor intens si dezordonat de albine, multe ies si se întorc imediat la urdinis, altele alearga pe peretele stupului sau în lungul scândurii de zbor, parca ar cauta ceva; ridicând podisorul, fara sa folosim fum, albinele parca plâng = matca disparuta de curând;
8.albine care întârzie sau nu ies deloc din stup este semnul unei stari critice care trebuie imediat lamurita si pe cât posibil îndreptata:
1.colonie moarta sau muribunda (albinele vor fi stropite cu sirop caldut),
2.albinele nu pot iesi din cauza urdinisului înfundat cu albine moarte;
9.albine putine care intra si ies agale pe urdinis iar la ascultare se aude un zumzet domol si plângator = familie bezmetica   ;
10.lupta dintre albine pe scândura de zbor indica începutul unui furtisag; daca în acelasi timp este si un zbor activ si sovaielnic, înseamna ca furtisagul este în toi si trebuie sa intervenim;
11.daca la zborul de curatire ies si trântori înseamna ca matca este batrâna sau s-a împerecheat toamna târziu, existând si riscul ca matca sa fie neîmperecheata (observatia se va nota la partida si chiar daca matca începe sa oua normal, va fi schimbata în cursul verii, caci în mod obisnuit o astfel de matca nu este prolifica;
12.larvele de trântor eliminate în aprilie-mai, sunt semne ca albinele nu au rezerve suficiente de hrana si trebuie intervenit cu hrana;
13.activitatea intensa a trântorilor în luna mai este un semn al pregatirii de roit;
14.prezenta la urdinis a unui numar mare de albine, înseamna fie paza sporita (caracteristica stupilor fara matca sau cu matca neîmperecheata), fie aerisire deficitara;
15.aglomerarea albinelor pe peretele frontal sau sub urdinis (asa numita "barba") avertizeaza apicultorul ca roitul e aproape, sau ca trebuie sa largeasca cuibul;
16.zborul intens, foarte abundent si aparent dezordonat, în fata unui stup arata ca familia respectiva e în curs de roire si trebuie începute lucrarile de prindere a roiului;
17.urme de cristale de miere scoase afara pe urdinis, dovedesc cristalizarea mierii în faguri ceea ce duce la înfometarea albinelor daca nu sunt ajutate;
18.grup de albine în numar de 10-12 stând pe pamânt în fata stupului, este dovada ca matca acelui stup a murit si este eliminata din stup.
19.matca care cânta = în stup sunt mai multe botci care au ramas nedistruse dupa roire;
20.zgomotul si ventilatia abundenta produse pe timpul serii si al noptii = cules intens;
21.activitate slaba la toti stupii si liniste desavârsita pe timpul noptii = criza de nectar;
22.zumzet ascutit, prelung si plângator urmat de liniste totala = colonie orfana;
23.zumzet scurt si grav ce apare atunci când ciocanim putin stupul = colonie normala.
Observatii la ascultare
Observatii la mirosire
Miros neplacut care iese pe urdinis = loca sau alta boala.
2. Existenta unei baze melifere
Conditiile unei bune baze melifere
a.      sa aiba cât mai multe, cât mai variate plante nectarifere si sa fie cât mai apropiate de vatra stupinei;
b.      sa ofere cules de primavara, cules bogat de vara si un cules de toamna în vederea cresterii unui contingent cât mai mare de albine tinere pentru iarna.
Raza economica de zbor
Se înregistreaza suprafetele de teren ce intra în perimetru stupinei, dupa modul lor de folosinta, ca de exemplu: plantatii pomicole, fânete naturale, paduri etc. Raza economica de zbor în jurul stupinei este de 1,5-2 km, ceea ce practic corespunde la o suprafata de 938 sau 1250 ha. Din productia totala de nectar se ia în calcul conventional numai o treime, stiut fiind ca în cursul unui sezon apicol, albinele nu pot valorifica mai mult, datorita timpului nefavorabil si concurentei altor insecte (albine salbatice, viespii, furnici).
Stabilirea numarului optim de stupi
F = M/m
în care: F reprezinta numarul familiilor de albine, M reprezinta 1/3 din productia totala de miere, iar m este necesarul de miere pentru o familie de albine pe timpul unui an, aproximativ 130 kg . Pomii razleti din vatra satelor sau de pe marginea drumurilor se inventariaza numeric, apoi raportat la media ce revine la unitatea de suprafata se determina suprafata ocupata de acesti pomi daca s-ar afla în masiv. Flora erbacee spontana ce se afla pe diferite suprafete fiind diversa, inventarierea se va face dupa modul de folosinta (pasuni sau fânete naturale).
Alegerea vetrelor de stupina
Se va face în functie de existenta resurselor nectaro-polenifere. La stabilirea vetrei permanente este contraindicata:
1.      depasirea numarului de 100 de stupi,
2.      asezarea stupilor pe locuri denivelate (unde exista pericolul baltirii apelor), în apropierea cailor ferate, a drumurilor intens circulate, a grajdurilor de animale si a lacurilor mari.
Vetrele stupinelor personale de la orase si sate trebuie alese la o distanta de cel putin 20 m de drumurile circulate de vehicule cu tractiune animala, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil, se iau masuri ca între stupi si drum sa se ridice un gard înalt prin care albinele nu pot zbura, fiind obligate sa zboare la înaltime mai mare, fara a mai împiedica circulatia oamenilor si animalelor.
La stabilirea vetrei temporare se va tine cont de:
distanta fata de alte stupine,
situarea drumurilor de acces   si accesibilitatea stupinei pe orice vreme (autobuze, trenuri, mijloace auto),
adapostirea de vânturi si de arsita soarelui etc.
Asezarea stupilor
Se recomanda ca:
stupina sa fie ferita de vânturile dominante;
pozitionarea stupilor sa fie catre sud-est, pentru a determina albinele sa înceapa zborul cât mai timpuriu prin patrunderea soarelui pe urdinis;
stupii sa aiba o pozitie orizontala cu o usoara înclinare spre fata, la o înaltime de cel putin 15-20 cm de sol, distanta ideala dintre ei fiind de 3 m pe rând si de 4 m între rânduri (când sunt asezati în forma de sah), de 5 metri pe rând (când sunt asezati perechi), sau de 6 metri pe rând (când sunt asezati câte 2-3 în semicerc si cu urdinisurile în directii diferite ).
3.Conditii pedoclimatice favorabile
Acestea se refera la compozitia solului si la tipul de clima ce pot influenta în bine sau în rau producerea nectarului.
Capacitatea nectarifera
Capacitatea nectarifera precum si concentratia nectarului în zahar variaza în functie de: specie, vârsta,varietatea plantei, pozitia florilor pe planta sau în inflorescenta , stadiul înfloririi si conditiile pedoclimatice .
Compozitia solului
Aerisirea si umiditatea solului de 45-75 % ofera conditiile optime pentru secretia nectarului. Tipul de sol si îngrasamintele minerale    influenteaza de asemenea secretia de nectar.
Clima
Toate razele solare directe si intense provoaca ofilirea plantelor si diminuarea activitatii nectarifere. Plantele ce au nectariile adapostite în profunzime (trifoiul rosu) produc, în zilele cu soare, de 2-5 ori mai mult nectar în timp ce plantele cu nectariile la suprafata (hrisca, mustarul) secreta mai mult mustar în zilele cu o nebulozitate mai mare. Ploile moderate si vântul cald favorizeaza productia de nectar, în timp ce precipitatiile abundente influenteaza negativ în timpul înfloririi. Umiditatea optima este de 60-80%. Vânturile si seceta au o influenta negativa, productia de nectar putând înceta uneori cu desavârsire.
Tehnologia apicola
Stupii orizontali cu o singura matca
La stupii puternici si cu 2 urdinisuri, operatiile ce premerg marelui cules sunt putin mai complicate. Daca cuibul ocupa 15-6 faguri ramâne putin loc pentru strânsura. Este nevoie sa extragem mai des mierea pentru ca albinele sa aiba suficient spatiu pentru strânsura. O metoda buna de restrângere a cuibului pe 10 faguri este folosirea unei diafragme cu gratie Hanemann. Fiind blocata pe 10 faguri matca va oua pe elipse mai mari, ocupând aproape toata suprafata fagurilor iar pentru cules vor ramâne disponibili 14 faguri.
Cu 10-12 zile înaintea culesului, cuibul matcii se izoleaza în partea opusa urdinisului principal, pe o suprafata de cel mult 30 cm largime, pe cel mult 6 faguri (1 cu puiet capacit, 2 gata claditi si pulverizati cu apa îndulcita, 1-2 faguri artificiali, 1 cu pastura si miere), restul fagurilor cu puiet necapacit asezându-se dincolo de gratie, în corpul de strânsura, asezati chiar lânga gratie, în aceeasi ordine în care a fost cuibul matcii înaintea schimbarii. Urmeaza apoi puietul capacit, iar dupa ei, la marginea opusa cuibului se completeaza cu faguri gata claditi.
În cazul în care se practica pastoralul, matca nu se îngradeste pe 6 faguri, ci pe 10, scotând din marginea compartimentului de strânsura 3 faguri cu miere maturata. Fagurii ramasi în compartimentul de strânsura vor fi împinsi spre golul creat dupa retragerea fagurilor cu miere. În golul ramas acum lânga gratie se aseaza fagurii cu puiet retrasi din cuib, matca ramânând pe loc, compartimentul cuibului fiind completat cu atâtia faguri gata claditi si artificiali câti au fost trecuti dincolo de gratie. În pragul marelui cules, se scoate capacul stupului orizontal din balamale, se ridica scândurelele podisorului din mijlocul stupului, se aplica o gratie si un corp de stup vertical plin cu faguri claditi sau 2 magazii de recolta.
Aplicarea unui corp de vertical sau a magazinelor de recolta deasupra stupilor orizontali da rezultate si mai bune la stupii cu 2 colonii.
Tehnica producerii laptisorului
Principiile de baza ale oricarei metode
1.pentru producerea laptisorului este indicat a se folosi doar familiile puternice, cu matci prolifice, stimulându-le cu miere si polen, în perioada roirii;
2.cea mai buna hrana pentru stimulare este mierea careia i se adauga 20% apa (ceai) si o cantitate de pastura sau polen; sau va fi pregatita din 300 g miere (zahar), 1 litru ceaiuri, 2 g sare de bucatarie, amestecându-se - în momentul hranirii - cu polen, pastura sau lapte degresat etc., dându-se în portii de 100-150 g dimineata si seara, cât timp colonia orfanizata produce laptisor.
3.operatia de începere a recoltarii laptisorului se va porni doar dupa stabilizarea încalzirii timpului;
4.coloniile alese trebuie sa fie indemne de orice boala molipsitoare;
5.în coloniile producatoare de laptisor sa fie cât mai putini trântori;
6.botcile goale în care urmeaza sa se faca transvazarea vor fi date familiei crescatoare cu câteva ore înainte de începerea transvazarii pentru ca sa capete mirosul specific acestora, usurând acceptarea larvelor ce se vor transvaza;
7.botcile înzestrate cu larve sa fie ferite de curenti, soare, raceala, asigurându-le un mediu umed si caldut (cu ajutorul unui prosop umed si cald tinut pe tot timpul transvazarii);
8.laptisorul ramas în botcile deja recoltate trebuie spalat, caci daca laptisorul ramâne câteva ore pâna la o noua transvazare, se va usca iar noile larve nu vor mai fi acceptate. Dupa spalare (clatire), fagurele cu botci se stropeste cu sirop si se pune deasupra ramelor de cuib ale unui stup puternic (unde se lasa 20 de minute pentru curatire). Daca transvazarea se va face imediat dupa recoltare noile larve vor fi primite mai usor;
9.recoltarea laptisorului se face din 3 în 3 zile (daca vârsta larvelor mutate în botci a avut cel mult 18-24 de ore de la nasterea lor din ou. Daca vârsta este mai mare, recoltarea trebuie sa se faca din 2 în 2 zile.
10.Sunt necesare câteva sute de botci artificiale facute cu ajutorul unui sablon, din cea mai buna ceara (obtinuta prin topirea descapaciturilor de culoare alba). Orice alta ceara ar putea sa aiba în ea urme de propolis, care se stie ca inhiba tendinta albinelor de a lua în crestere larvele transvazate în botci. În lipsa unei ceri de calitate se recomanda folosirea botcilor artificiale din material plastic sau din sticla.
11.Botcile sunt montate pe bare mobile de lemn de 0,5 cm ce stau etajate câte 4-5 în câte o "rama port-botci". Barele mobile se sprijina pe niste suporti fixati în interiorul spetezelor verticale ale fiecarei rame, prima bara fiind pozitionata la 2 cm sub speteaza de sus. Numarul botcilor pe bara este în legatura cu metoda de lucru (între 40 si 30 pe o singura bara), metoda Hanganu utilizând 320-400 larve (timp de 3 zile) fata de metoda Padurean (pe o singura bara maxim 15 botci), care da zilnic coloniei cel mult 3 bare cu botci (45 botci lipite la intervale egale).
12.Pentru transvazare se foloseste o spatula de mutatie facuta din sârma de otel groasa de 1,5 cm, înclinata usor la 2,5 cm de la capatul opus, unde vârful este latit ca o lopatica si întors orizontal.
13.În cazul folosirii metodei Hanganu avem nevoie de stupi goi pentru mutarea matcilor coloniilor orfanizate provizoriu (3 zile).
14.Pentru unificarea mirosurilor avem nevoie de un pulverizator.
15.Pentru a înlesni recoltarea botcilor vom folosi un cutit cu lama subtire, ce se va încalzi în prealabil în apa fierbinte. Nu este recomandat a se încalzi lama cutitului la foc pentru ca mirosul se transmite botcilor (care nu vor mai fi luate în crestere).
16.Pentru recoltarea laptisorului se foloseste o simpla spatula de lemn (razuind de 2-5 ori interiorul botcii) sau un aparat cu vacuum tip Hanganu.
17.Pastrarea laptisorului se face într-un termos mare umplut pe jumatate cu gheata pisata, peste care se aseaza recipientele cu laptisor (din sticla neutrala sau plastic), închise perfect, în care sa poata intra circa 30-70 g laptisor.
18.Pe o perioada mai lunga laptisorul este pastrat în frigidere.
19.miere
20.zahar
21.polen
22.înlocuitori proteici (lapte praf degresat)
23.apa de colonie
Lucrari preliminare
Procurarea ustensilelor si utilajelor
Materiale folosite
Cu foarte putin timp înainte de începerea transvazarii larvelor în botci, se pregateste 1 g laptisor cu câteva picaturi de apa distilata, servind la fixarea mai usoara a larvei pe fundul botcii, apa distilata pastrând o ambianta umeda.
Organizarea coloniei ce va procura permanent larve
1.      Colonia sau coloniile care vor furniza larvele trebuie sa aiba matci de cel putin 2 ani dar notate ca bune si prolifice, ce vor fi deprinse cu cel putin 10 zile înainte sa oua sub izolator. Matcile vor fi schimbate în fiecare zi pe alta fata a fagurelui, însemnându-se pe speteaza superioara a fagurelui data mutatiei, indicând cu o sageata pe care anume din cele 2 fete ale fagurelui a ouat în ziua respectiva. Astfel, vom avea la dispozitie sute de larve pentru mutatie, în vârsta de câteva ore. Matca stupului se prinde cu ajutorul tubului de sticla, fara a o atinge cu mâna si va fi eliberata imediat pe fata a doua a fagurelui sau pe un alt fagure gol, ce a stat cel putin o zi la marginea cuibului, pentru ca albinele curatitoare sa-l ia în primire si sa-l curete. Rama cu izolatorul sub care este matca, se introduce în mijlocul cuibului lânga un fagure cu puiet necapacit, lasând cel putin 5 mm spatiu gol între suprafata izolatorului si cea a fagurelui vecin din cuib. Dupa 24 de ore matca este din nou mutata, continuându-se mereu în felul acesta.
2.      A doua metoda de izolare a matcii pentru obtinerea de larve cu vârsta precisa este cea fara izolator, folosind asezarea fagurilor în pat cald, spre peretele din fund al stupului orânduind spatiul pentru un nucleu de 3 rame despartit printr-o diafragma speciala, perfect etansa, având în partea de jos o fâsie de gratie Hanemann de 3-4 cm. Prin gratie albinele coloniei au posibilitatea sa ia contact cu matca lor aflata în nucleu. Operatia se face astfel: se cauta matca stupului, se prinde cu tubul de sticla, se închide provizoriu într-o colivie pâna ce se organizeaza nucleul. În nucleu se pune un fagure plin cu miere, unul cu miere si pastura, ambii cu albina acoperitoare. Între acestia se matura cu peria albinele tinere de pe 2-3 faguri cu puiet necapacit, iar în spatiul liber din mijlocul nucleului se introduce un fagure gol ceva mai vechi, din cei deja curatati de albine, usor stropiti cu sirop. Deasupra, între rame, se pun sipci care închid perfect golul dintre ele; matca se elibereaza în spatiul din mijloc al nucleului, dupa care se pune ultima sipca. Dupa 24 de ore scoatem fagurele cu oua fara albina acoperitoare si fara matca si-l introducem dincolo de diafragma, în cuibul mare sau chiar în alta colonie, înlocuindu-l în nucleu cu un altul gol pe care se elibereaza matca din tubul de sticla. În felul acesta se procedeaza zilnic, însemnând fiecare fagure cu oua, sus pe letisor, cu o piuneza albastra, galbena sau rosie, pentru a cunoaste vârsta viitoarelor larve. Cuibul mare se va supraveghea ca nu cumva albinele sa cladeasca acolo botci, care, daca apar se vor strica.
Fiecare apicultor care se ocupa cu obtinerea laptisorului îsi va alege metoda care i se pare mai convenabila.
Lucrarile propriu-zise
Sunt cunoscute mai multe metode, la noi fiind mai cunoscute cele ale lui Hanganu si Liviu Padurean.
Metoda Hanganu
Cere lucru în exces si interventii dese, supunând colonia la un efort de scurta durata (3-6 zile de orfanizare), lucrarea putând fi repetata dupa 20 de zile. Orfanizarea repetata nu este totusi recomandata, slabind mult potentialul coloniilor (mai ales spre sfârsitul sezonului de vara, albinele intrând în iarna insuficient pregatite). Se pot face serii de 2-5 stupi zilnic, în functie de marimea stupinei si timpul disponibil. Autorul opera, în mod obisnuit, cu 3 stupi pe zi, timp de 2 zile consecutive, ziua a 3-a fiind libera pentru celelalte lucrari din stupina. Înaintea începerii lucrarilor cu câte 3 stupi se pregatesc 6 stupi goi de acelasi tip, care se aseaza la o margine a stupinei, putin mai departe de ultimul rând.
Ziua 1-a
Se deschide stupul nr 1 din prima serie de 3, se aleg 2 rame cu provizii (una cu miere în majoritate necapacita, cealalta cu miere si pastura), care vor ramâne în stupul de origine împreuna cu majoritatea albinei. Matca coloniei împreuna cu fagurele pe care se afla si albina acoperitoare se muta într-unul din stupii goi, împreuna cu toti fagurii cu puiet si oua ramasi (fara albina acoperitoare care ramâne în stupul de origine). Fagurii cu puiet se perie (nu brutal) lasând o parte din albina acoperitoare pe fagurii care se vor muta în stupul cu matca de la marginea stupinei, care va mai primi albina tânara scuturata din 2-3 stupi vecini, albinele pulverizându-se cu sirop si scuturându-se dincolo dupa diafragma (în golul stupului). Fagurii periati se restituie stupilor din care au fost scosi provizoriu. În stupul în care s-a periat albina tânara (de la marginea stupinei), se pune un hranitor cu apa (având grija ca aceasta sa fie asigurata 2-3 zile la rând), pâna începe sa-si formeze albine de zbor. Roiul astfel format va fi bine împachetat cu perne protectoare.
Stupul nr. 1 cu cei 2 faguri cu miere si pastura, toata culegatoarea si albina scuturata, va primi în mijloc 1 rama cu hranitor cu jgheab, având celulele fagurelui umplute cu sirop diluat. De o parte si de alta se lasa loc pentru introducerea celor 2 rame port-botci, apoi sunt asezati cei 2 faguri cu miere si pastura. Cu ajutorul fumului si o perie, albina ce sta revarsata pe peretii stupului va fi dirijata spre acesti faguri, golul ramas în partile laterale fiind marginit cu 2 diafragme etanse, urmate de pernele de împachetarej. Se aseaza apoi podisorul si capacul lasând colonia orfana timp de 2 ore. Simtindu-se strâmtorata, albina se revarsa spre iesire si ocupa toata scândura de zbor si peretele frontal al stupului (ori fac barba). Se procedeaza apoi la fel si cu celelalte 2 colonii din primul grup de 3 alese pentru producerea laptisorului, având de acum 3 roi artificiali în 3 stupi goi de la marginea stupinei, întreaga operatie durând aproximativ 1,5 ore, daca este îndeplinita de 2 persoane.
Dupa terminarea acestor lucrari se începe transvazarea larvelor tinere de câteva ore, în botcile artificiale lipite pe barele mobile, barele port-botci cu larve fiind tinute provizoriu sub un prosop umed, pâna ce toate cele 10 bare sunt completate, dupa care se introduc în cele 2 rame cu suporti, fiind introduse în stupul orfanizat nr. 1. stupul se va deschide în cea de-a 3-a zi pentru recoltarea laptisorului. Pâna atunci, de 2 ori pe zi, se va turna în jgheabul ramei hranitor, câte 100 g miere cu polen, procedându-se la fel si cu celelalte 2 colonii orfanizate.
Ziua a 2-a
Se repeta operatia descrisa mai sus cu cel de-al doilea grup de 3 stupi (4, 5, 6).
Ziua a 3-a
Este dedicata altor lucrari din stupina.
Ziua a 4-a
La orele 7-8 se scot pe rând toate ramele cu botci din primii 3 stupi, maturând în stupi toate albinele acoperitoare. Ramele port-botci sunt transportate în camera de lucru, unde, dupa eliminarea larvelor, se recolteaza laptisorul si aceleasi botci sunt înzestrate din nou cu larve tinere de cel mult 24 de ore, dându-le spre îngrijire albinelor din primul lot (familiilor 1, 2 si 3), fiecare familie fiind supusa la sarcina de a da laptisor în 2 serii consecutive a câte 3 zile.
Ziua a 5-a
Se repeta aceleasi operatii cu lotul 2 (grupa a 2-a de 3 stupi 4-5-6).
Ziua a 6-a
Este consacrata altor lucrari din stupina (libera).

Ziua a 7-a
Se recolteaza a doua oara laptisorul de la primul lot (1-2-3) si se reorganizeaza vechile familii astfel:
1.se scot toate diafragmele si împachetajul din stupul nr. 1.
2.cei 2 faguri cu provizii se trec la margine.
3.toate albinele se pulverizeaza cu sirop foarte putin îndulcit, parfumat cu esenta de lamâie sau de colonie.
4.se acopera provizoriu stupul si se aduc la loc faguri cu vechea matca si albina însotitoare (pulverizati cu acelasi sirop cu miros unificator).
5.se orfanizeaza stupul 7 din lotul 3 (grupa a 3-a), facând aceleasi operatii preliminare executate cu 7 zile înainte la stupul nr. 1 din grupa I-a. De data aceasta, fagurele cu matca si albina acoperitoare din stupul nr. 7, dupa ce au fost pulverizate cu acelasi sirop, vor fi mutati în stupul ramas gol (de unde s-a înapoiat matca cu fagurii si albina însotitoare a coloniei nr. 1). Albinele culegatoare ale roiului, desi vor primi o matca straina, fiind pulverizate cu acelasi sirop, vor accepta matca si albinele ei, primind toti fagurii cu puiet si hrana ai stupului nr. 7, de pe care s-a periat înainte toata albina acoperitoare în stupul lor de origine. Stupul nr. 7, care este primul din lotul 3, ramâne orfan într-o situatie mult mai buna decât cei 6 din primele 2 loturi, caci pe cele 2 rame cu miere si pastura si pe cea cu jgheab de hranit lasate în stup, se gaseste acum aproape întreaga populatie.
În felul acesta se procedeaza tot sezonul, pâna la folosirea pe rând a tuturor stupilor din stupina în lucrarile de productie a laptisorului (pâna la 1 august), ultimii stupi orfanizati, dupa extragerea laptisorului, unificându-se cu cei 6 roi cu matci care s-au format la începerea lucrarilor (de la marginea stupinei).
În loc sa lucram zilnic cu câte 3 stupi, se poate lucra cu 4, 5, 2 sau chiar cu unul singur, pastrând însa totdeauna a 3-a zi libera. Fortarea coloniilor orfanizate sa dea 3 serii de laptisor nu este recomandata (coloniile devenind apatice si epuizate, predispuse la îmbolnaviri si bezmeticire), cantitatile de laptisor fiind mult mai mici ca la prima serie. Daca coloniile au fost lasate sa se refaca o perioada de 25 de zile se poate trece la alte 2 serii de recoltare de laptisor dar, neajunsul cel mare, coloniile orfanizate sunt scoase din productia de miere si ceara.
Metoda Liviu Padurean
În productia laptisorului sunt folosite numai familiile puternice, producatoare de miere, fara ca acestora sa le scada productia cu mai mult de 10%. Se organizeaza 3 categorii de familii: de prasila, pornitoare si doici.
Colonia de prasila
Este cea care furnizeaza larve de vârsta precisa (cât mai tinere posibil) din cele eclozionate în acea zi.
Colonia pornitoare
Se formeaza cu 3-4 zile înainte. Într-un stup perfect curat se formeaza un roi (de 1,2-2 kg albine) cu albine tinere, fara matca, oferite de stupii furnizori, starterul având în componenta 2 faguri cu miere si polen, si 3 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare. Dupa 7 zile i se mai adauga un fagure capacit fara albina, operatia repetându-se din 3 în 3 zile, cu care ocazie se retrage câte 1 fagure golit de puietul ce a eclozionat între timp. În felul acesta, în stupul pornitor vor fi în permanenta 6 faguri (2 cu hrana si 4 cu puiet capacit). Albinele coloniei pornitoare vor fi zilnic stimulate cu sirop cu proteine sau miere cu pastura (100-150 g), unei familii pornitoare fiindu-i repartizate 12 colonii doici ce vor produce laptisor zilnic, dar si miere, caci ele sunt colonii normale (cu matca). Fiecare colonie pornitoare (starter) ia în îngrijire câte 2 serii de larve în fiecare zi, dupa acceptare acestea fiind transferate în familiile doici (familii normale cu matca).
Coloniile doici
Pot fi toate cele puternice de productie, care au matci de 2 ani. Fiecare colonie va primi în fiecare zi, de la familiile starter, câte una sau 2 bare cu larve. În ziua a 3-a, când urmeaza sa fie puse la colonia doica a 3-a serie de bare port-botci, prima serie data cu 3 zile înainte este scoasa spre recoltare. Botcile ramase dupa recoltare se reînsamânteaza, dupa ce au fost date în prealabil câteva ore, spre curatare, coloniei pornitoare. Se lucreaza astfel în mod continuu în fiecare zi, de la fiecare colonie doica recoltându-se 1-2 bare cu 15-30 de botci (în functie de numarul dat în prealabil). Folosind aceasta metoda, zilnic o colonie poate produce în medie 4 g de laptisor, din luna mai pâna în luna august inclusiv, putându-se obtine o medie de 350 g laptisor de colonie.
Producerea laptisorului
Seara, între orele 18-19 se dau coloniei pornitoare barele cu 50-100 botci cu larve, lipite câte 16-18 pe fiecare bara, familia pornitoare puternic stimulata primind 85-95% din materialul dat. Dimineata, la orele 7-8, acest material va fi distribuit coloniilor doici, fiecare colonie primind câte 1-2 bare port-botci asezate într-o rama care se introduce între 2 faguri cu puiet capacit si necapacit. În locul barelor cu botci, scoase din starter, vor fi introduse altele cu larve proaspat transvazate, în vederea acceptarii. Seara operatia se ia de la început.
Replantarea botcilor cu alte larve
Se recomanda ca la extragerea laptisorului sa lucreze 2 persoane (una extrage, cealalta replanteaza larvele în botcile golite). Barele cu botci replantate stau tot sub un prosop usor umezit cu apa calduta, pâna se termina plantatul botcilor ce se dau aceluiasi stup imediat, pentru a lucra în continuare. Daca cumva s-a întârziat cu replantarea larvelor este indicata asezarea pe fundul botcilor, cu ajutorul unui betisor, a unei cantitati foarte mici de laptisor diluat cu apa distilata. Daca resturile de laptisor ramase pe fundul si peretii botcilor s-au uscat, este nevoie de curatirea lor cum s-a aratat mai înainte.
Pastrarea laptisorului
Laptisorul începe a-si pierde din calitati chiar din primele 2 ore de la extractie. De aceea trebuie sa fie cât mai curând liofilizat.
Tehnici de sporire a productiei de miere
Metoda Miller cu o singura matca
Se bazeaza pe principiul descongestionarii periodice a cuibului. Începând din aprilie, când pomii roditori încep sa înfloreasca, matca este izolata cu o gratie în cele 2 corpuri ME de jos (tehnica este folosita în S.U.A.).
Coloniile ME care au ajuns la înflorirea pomilor sa ocupe masiv 2 corpuri vor fi trecute pe 3 corpuri, corpul de jos fiind cel cu matca, izolata cu gratie. Urmeaza un nou corp de strânsura (cu faguri gata claditi), urmat de cel de al 3-lea corp (fostul 2), fagurii ultimului corp periindu-se de albine pe un cearsaf întins în fata urdinisului. Cu aceasta ocazie, se vor strica si botcile gasite. O parte din albinele maturate se va ridica sus, în corpul cu puiet, restul ramânând în cuib cu matca. În corpul de sus, cu multa albina tânara, din 2 în 2 zile se va intercala câte 1 fagure artificial ce va fi scos imediat dupa cladire. Peste 10 zile se va verifica din nou corpul de sus pentru a vedea daca albinele si-au facut botci, distrugându-le pe cele gasite. Pentru preîntâmpinarea roirii, din corpul de jos se muta periodic fagurii cu puiet si albina acoperitoare într-un nou corp (corpul 4), pus deasupra fostului corp 2. Fagurii vor fi asezati în mijloc, marginindu-i în ambele parti cu faguri goi gata claditi si artificiali. La mutarea puietului în corpul 4, daca se gasesc botci de roit, acestea vor fi stricate.
La un cules bogat si prelungit, americanii care nu dispun de un al 5-lea corp, extrag o parte din mierea maturata din corpurile 3 si 2, asezând fagurii la locul lor dupa extractie. Cu aceasta ocazie, se retrage gratia de la corpul de jos pentru a înlesni extinderea cuibului.
Metoda Miller cere un inventar redus, dar, desele interventii necesita un volum de lucru marit si necesita mâna de lucru în plus, stupii fiind greu de manipulat fara mijloace adecvate.
Metoda lui Robinson cu magazine
Este practicata mult în S.U.A., coloniile iernând pe 2 corpuri tip Langstroth, cu populatii puternice si rezerve însemnate de miere si pastura, pentru siguranta adaugându-se înca un corp magazin plin cu miere de cea mai buna calitate în faguri de culoare închisa.
La controlul din martie se desface unitatea ghemului din cele 2 corpuri de iernare, majoritatea albinelor aflându-se în corpul de sus, sub magazin. Din corpul de jos se scot 4 faguri goi si se înlocuiesc cu faguri plini adusi de la depozit, lasând ceilalti faguri goi la mijloc. Pentru ca ghemul si cuibul sa stea în locul cel mai cald din stup, magazinul de recolta se intercaleaza între cele 2 corpuri. În felul acesta albinele stau sus la caldura, având jos provizii însemnate. Pentru extinderea ouatului, atunci când situatia o cere, magazinul de recolta va fi coborât pe fundul stupului, reorganizând colonia pe ambele corpuri.
La începutul lunii mai, pentru a preveni aparitia frigului roitului, se face prima inversare a cuibului, iar odata cu inversarea, magazinul va fi urcat direct deasupra cuibului, izolându-l cu gratie. La aceasta metoda stramutarea mierii din corpurile cu miere în zonele cu puiet echivaleaza cu o hranire stimulenta.
Pe masura ce culesul se intensifica, peste ultimul corp se adauga un nou corp cu faguri noi gata claditi si artificiali. Cu ocazia marelui cules multi apicultori americani obisnuiesc sa schimbe anual matcile, pentru a evita intrarea coloniilor în frigurile roitului.
Roiul stolon se formeaza într-un corp aparte asezat pe un fund cu dublu separator, asezat deasupra FB, cu 2-3 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare ridicati din corpul de jos, peste care se mai perie albinele de pe alti 2-3 faguri cu puiet deschis. Se va deschide un nou urdinis si, dupa câteva ore se va altoi o botca sau se va da, într-o colonie automata, o matca virgina care înca nu a fost înca hranita de albinele coloniei de selectie din care provine. Dupa începerea pontei se retrag atât separatorul dublu de sub corpul noului roi, cât si gratia Hanemann, ce desparte cuibul de jos. Matca de jos nu va urca sus, corpurile cu miere constituind un baraj, iar matca tânara, cu timpul va coborî în corpul de jos, înlocuind matca batrâna.
Dupa floarea soarelui stupul se reduce la cele 2 corpuri initiale, colonia fiind pregatita pentru o noua iernare.
Metoda lui John Long
Aceasta metoda este practicata în Iowa (S.U.A.). Cuibul coloniei este pastrat atât iarna cât si vara pe 3 corpuri. În timpul roirii se inverseaza corpurile iar la cules se adauga corpuri suplimentare. Pe timpul iernii cele 3 corpuri vor avea faguri închisi la culoare, fiecare colonie având asigurate proviziile de miere si pastura (circa 36 kg).
În primavara matca ocupa cu puiet corpul superior dar, când albinele blocheaza cuibul cu miere, matca e obligata sa coboare în corpul de jos (cel din mijloc). Aici matca gaseste mai putina caldura si, daca stuparul nu intervine cuibul va suferi o stagnare. De aceea, se recomanda coborârea fagurilor cu puiet din corpul de sus pe fund, deasupra acestora punându-se fagurii goi gata claditi si buni de ouat, unde matca îsi va continua nestingherita activitatea. Când fagurii de jos vor fi goliti de puiet se va face o noua inversare. Inversarile vor continua, totdeauna având grija ca fagurii cu puiet sa fie asezati pe fundul stupului, urmati de fagurii buni de ouat.
Pentru a se înlesni coloniilor o circulatie mai activa, începând din aprilie, la fiecare corp de cuib se va deschide urdinisul superior. La aparitia culesului mare se pune o gratie Hanemann peste cuibul cu 3 corpuri si se adauga corpuri suplimentare. Inversarea periodica va continua pentru prevenirea roitului.
Metoda poate fi extinsa si la stupul Dadant dublu, dar, având în vedere volumul lui mai mare, spatiul se va mari numai în raport cu nevoile coloniei.
Metoda coloniilor de strânsura
În acest scop, colonia mama împreuna cu nucleul ajutator din acelasi stup sau cu roiul stolon alaturat, formeaza o unitate de productie. Unele FAV ajung sa fie atât de înaintate încât pot constitui singure unitati economice rentabile, valorificând culesul independent. Cei mai multi stoloni vor trebui însa uniti cu FAB asigurându-se astfel colonii puternice de strânsura, care vor da productii mari. Cele mai rentabile colonii s-au dovedit a fi cele care au 5 kg de albine zburatoare.
Stupii orizontali pe 24 rame, pot adaposti pe timpul iernii FAB puternice, având de o parte si alta câte un nucleu. Coloniile sunt despartite prin diafragme duble din pânza metalica sau gratie dubla, ori sunt întretinute în stupi separati, grupate câte 3-4, în vederea usurarii formarii coloniilor de strânsura ce se organizeaza, cu câteva zile înaintea culesului, prin cedarea culegatoarelor. Coloniile mutate pe noi locuri în stupina vor primi pentru câteva zile apa în faguri.
Ca regula generala, coloniile care din anumite motive nu au putut atinge în pragul marelui cules cel putin 3,5 kg de albina zburatoare, vor valorifica culesul mult mai bine daca se vor uni, pastrând matcile disponibile în nuclee puse în stupi colectivi.
Metoda Snellgrove
Este folosita la stupii ME sau verticali ce au deasupra lor câte un nucleu stolon, separat de colonia de jos printr-un podisor Snellgrove. Nucleul stolon va fi ajutat cu puiet capacit din FAB, înaintea culesului devenind un roi puternic ce va ajuta cu culegatoare FB din corpul de jos.
Cu 3 zile înaintea culesului se face o ultima inversare a corpurilor cuibului de jos, astfel încât în corpul coborât pe fund se afla majoritatea puietului deschis. Pentru a elibera cât mai multa albina pentru cules, se ridica în roiul stolon 2-3 faguri cu puiet necapacit, fara albina acoperitoare. În corpul ce a fost pâna atunci pe fund si prin inversare este acum sus, se afla fagurii cu puiet matur gata de eclozionare, cât si faguri goliti de puiet pe care matca îi va ocupa repede, faguri cu pastura si miere aflându-se spre margini. Urdinisurile rotunde din peretii frontali ai acestor corpuri vor fi lasate deschise în permanenta pâna la terminarea culesului, albinele gasind cea mai scurta cale catre fagurii cu strânsura.
Deasupra cuibului format de cele 2-3 corpuri de jos se pune o gratie Hanemann, având peste ea un corp cu faguri goi si 2-3 artificiali, deasupra acestui nou corp asezându-se roiul stolon cu podisor Snellgrove, urdinisul acestuia fiind pozitionat invers decât urdinisurile coloniei de jos. La 4 zile de la începerea culesului, în plina zi de zbor se face prima absorbtie de albina zburatoare, închizând urdinisul de sus al podisorului Snellgrove, deschizându-l pe cel de jos paralel, concomitent cu deschiderea unui alt urdinis al podisorului Snellgrove, situat pe o alta latura de stup. Albinele roiului stolon vor iesi pe acest nou urdinis, unde se va fixa o noua scândurica viu colorata. Dupa 7 zile se va proceda la o noua absorbtie schimbând pozitia urdinisurilor si montând noi scândurici de aterizare.
Gratia Hanemann pusa initial peste cuib poate fi suprimata, daca primul corp cu strânsura este ocupat cu miere, corp peste care matca cu greu trece. Distantarea fagurilor goi gata claditi poate constitui de asemenea o noua bariera pentru matca, mai ales ca aceasta are la dispozitie 3 corpuri de stup pentru dezvoltarea cuibului.
În cazul în care nu dispunem de podisoare Snellgrove, cele doua colonii se unesc prin metoda cu ziar, având grija sa uniformizam mirosurile cu 24 ore înainte, matca de jos fiind ridicata cu 3-4 faguri pentru formarea nucleelor de rezerva în stupul pepiniera. La momentul oportun, ea va fi înlaturata, nucleului orfanizat aplicându-i o botca de calitate. Urdinisul fostei colonii de sus poate fi pastrat în continuare, împiedicându-se astfel aparitia unor perturbari la albinele obisnuite cu acel urdinis.

2.2       Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei propuse

1. Contributia directa pe care o va avea infiintarea unei stupine in zona este :
          - in primul rand, veniturile obtinute in principal prin valorificarea produselor apicole vor conduce la cresterea nivelului de trai al familiei apicultorului;
          - cresterea productiei de fructe printr-o polenizare mai buna a pomilor fructiferi, arbustilor fructiferi si capsunilor;
          - cresterea productiei la plantele medicinale avand in vedere ca in zona respectiva se cultiva foarte multe suprafete cu plante medicinale.

2. Mierea – medicament si aliment
Mierea ca medicament reprezinta doar o parte a apiterapiei. Calitatile extraordinare ale mierii - medicament si aliment pretios in acelasi timp - sint cunoscute inca din antichitate.Tracii numeau mierea hrana vie. Mierea se asimileaza foarte usor de catre organism si ne ofera energie si substante bioactive si nutritive. Continutul de microelemente al mierii este similar celui al singelui uman. Vitaminele B1, B2, B6, B12, enzime, flavoane, flavonoide, compusi aromatici, fitohormoni, acizi organici - lactic, citric, malic, oxalic, dextrina, compusi ai azotului - in total 435 de substante. Aceasta asigura mierii un loc aparte in reglarea functiilor organismului uman.

Orice tip de miere are proprietati specifice: mierea de levantica lecuieste tusea si durerile de git, mierea de tei usureaza starile febrile si durerile gastrice, previne migrena, fiind un bun mijloc profilactic si remediu in pneumonii, astm bronsic, stari nervoase, tuberculoza; mierea de brad este utila in bolile cailor respiratorii, cea de salcim este un bun calmant si tonic, mierea de castan salbatic creste tensiunea arteriala, mierea de castan comestibil are actiune antimicrobiana, mai ales in bolile de stomac, intestinale si renale; mierea de izma este buna ca leac impotriva durerilor, antihemoragic, tonifiant, mierea de floarea-soarelui - utila in bronsite si boli de stomac.

Mierea de flori de camp are o puternica actiune antimicrobiana, cea de livada (de pomi fructiferi) vindeca afectiunile renale, pulmonare si intestinale. Mierea de munte are calitati deosebite in bolile de cai respiratorii si in alergii, fiind o insumare de substante nutritive si curative. Mierea este un remediu eficient in diferite boli interne si ale pielii - un excelent tonic pentru copii, convalescenti, pentru intarirea sistemului imunitar si pentru gravide. Luind in mod regulat miere - cite o lingurita dimineata, cu o ora inaintea micului dejun; o lingurita la doua ore dupa masa de prinz si o lingurita dupa cina - se normalizeaza tensiunea arteriala si digestia, se reduce cantitatea de acid gastric. In cazul colitelor si gastritelor, mierea se asimileaza mai bine cu putina apa calda in care se dizolva.

Produsele apicole - mierea, laptisorul de matca, polenul, propolisul, veninul de albine si ceara - contribuie la intarirea organismului, astfel incit persoanele care le consuma reusesc sa evite aproape in totalitate orice afectiune.

Laptisorul de matca se stie ca are un continut de vitamina din grupa B mai ridicat decit drojdia de bere. Are un rol deosebit in metabolismul celular, in activitatea creierului, reduce colesterolul din singe, este util in digestie, pentru combaterea insomniei, a anemiei pernicioase si refacerea glandelor cu secretie interna.
Polenul este un aliment proteic deosebit de bogat in elemente necesare existentei plantelor, dar si organismelor animale. Intr-un kilogram de polen se contin atitea doze zilnice de ritin (vitamina P), cite ar fi necesare citorva zeci de oameni pentru a preveni un accident vascular la nivelul creierului. Un rol important pentru functionarea normala a sistemului nervos revine unei alte substante continute in polen - anevrina. In plus, polenul este un stimulent al poftei de mincare, inlesneste digestia, imbunatateste tonusul, alunga oboseala, previne rahitismul, caderea parului si chiar face sa creasca mai bine parul, hranindu-i radacinile.
Propolisul este compus din rasini vegetale, balsam de diferite compozitii, ceara, uleiuri eterice, fier, microelemente - cupru, zinc, mangan, cobalt, la care se adauga polen, flavonoide, secretii ale glandelor salivare ale albinelor. Propolisul este folosit ca biostimulator, care mareste rezistenta fizica si inlatura oboseala. Datorita proprietatilor sale antivirale, antitoxice si antiinflamatorii, propolisul isi gaseste tot mai multe utilizari. Este un bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani, taieturi si, mai ales arsuri, degeraturi. Este foarte util in vindecarea ranilor de la armele de foc, precum si in cicatrizarea operatiilor. Propolisul vindeca mucoasa bucala si este benefic in singerarile gingiilor. Balsamul de propolis protejeaza impotriva radiatiilor Roentgen si de alta natura.
Veninul de albine se foloseste in vindecarea astmului bronsic, a discopatiilor, artritelor, reumatismului, in tratarea hipertensiunii, a aterosclerozei, ca si pentru atenuarea durerilor reumatice, a celor datorate arteritei si ischiemiei.
Ceara de albine a fost folosita inca in antichitate si tot de atunci i s-au recunoscut virtutile terapeutice. Si azi se foloseste ceara de albine la prepararea unor unguente si balsamuri. De asemenea, ceara este folosita si in cosmetica. Mierea se pastreaza in vase bine inchise, la rece si la intuneric, in incaperi curate si uscate. Atentie, mierea nu se va pastra in apropierea substantelor ce degaja mirosuri tari, caci absoarbe mirosurile. Mierea este contraindicata diabeticilor si obezilor.
1.2.   Ocupatii traditionale
      Apicultura este o ocupatie traditionala a poporului roman transmisa din tata-n fiu din cele mai stravechi timpuri, activitate care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine,natura,aer liber.Apicultura are o latura materiala (se obtine miere,polen,pastura,ceara, propolis) cat si una spirituala. Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta.    Stupi care pulseaza de viata, albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere, matci care perpetueaza viata, trantori in permanenta cautare a dragostei. Ce poate fi mai inaltator? Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine? Raspunsul e simplu: stupi, stupari, albine, natura, sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste APICULTURA.1.3.   Exportul de miere si produse apicole
Romania exporta anual 90% din productia de miere, consumul intern fiind foarte redus deoarece romanii nu constientizeaza inca beneficiile utilizarii mierii in alimentatia de zi cu zi. In 2002, crescatorii de albine romani au exportat 5.700 tone miere in 14 tari, dintre care Germania se distinge cu 3.700 tone miere. In acest an, urmeaza sa se exporte 3.500 tone.

2.4.          Daca prin proiect se asigura diversificarea productiei existente la data depunerii cererii de finantare (ca activitati si/sau produse), se va preciza modul de realizare.

          Prin acest proiect se urmareste infiintarea unei stupine.

2.6. Informatii privind cantitatea produselor, cota de piata si potentialii clienti


Nr. Denumire produs U.M. Cantitate
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
1 Miere salcam kg 1800 4200 5800 6800 8250
2 Miere poliflora kg 2300 5200 7150 8150 9800
3 Ceara kg 12 26 37 42 50
4 Polen kg 6 12 17 20 23

Intreaga cantitate de miere produsa va fi predata la Asociatia Apicultorilor, beneficiarul avand incheiat un precontract in acest sens.

2.7. Resurse umane implicate în proiect (categorii, calificare, numar):

Persoana implicata in acest proiect este beneficiarul direct, care are experienta si calificare in apicultura.

2.8. Durata si graficul de realizare a investitiei :

NR
CRT ACTIVITATEA Luna I

1 - Contactare furnizori;
- Evaluarea ofertelor
- Incheiere contract achizitie X
2 - Plata integrala a echipamentelor;
- Achizitionare echipamente; X

2.9. Esalonarea investitiei, din punct de vedere financiar (achizitie, plati catre furnizori, incasare ajutor financiar nerambursabil SAPARD):

Nr. Activitatea Luna I
Mii lei Euro
1 - Plata serviciilor de consultanta pentru intocmirea documentatiei 25.840 657
2 -Plata sumelor datorate furnizorilor de echipamente 860.737 21.885
3 - Plata ajutorului financiar nerambursabil, corespunzator a 50% din valoarea totala eligibila a proiectului 406.790 10.343

2.10. Finantarea investitiei

Valoare totala: 894.616.699 lei / 22.746,42 euro , din care:
- eligibila   813.580.380 Lei / 20.686 Euro

Surse de finantare:
-surse proprii : 487.826.509 Lei / 12.403,42 Euro :
                             din care credit: 0 (Lei/Euro); modalitate de asigurare
-fonduri publice: 406.790.000 Lei / 10.343 Euro

2.11 Indicatori de viabilitate economico-financiara:

1. Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului fara TVA
Vi = 20.786 euro / 817.513.380 lei.

2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati de produse, volumul productiei, servicii) tinand cont de preturi/tarife pe unitatea de masura diferentiat pentru fiecare obiect de activitate (masura/submasura)
                                                                         - euro -
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Ve 6.147 13.959 19.217 22.264 26.965

3 Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitatii curente.
Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare si se calculeaza în functie de domeniul de activitate, consumuri specifice pentru fiecare submasura în parte.

- euro -
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Ce 2.269 3.710 5.041 5.680 6.558

4. Rezultatul din exploatare (Re) = rezultatul din activitatea curenta
Se calculeaza: Re = Ve – Ce – trebuie sa fie minim 10% din Ve

- euro -
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Re 3.878 10.248 14.176 16.584 20.407

5. Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit.

- euro -
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Pn 2.599 7.141 9.507 10.959 13.261

6. Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani). Se calculeaza Dr= Vi /Pn mediu, unde Pn mediu= profit net mediu pe orizontul de prognoza
Dr – trebuie sa fie maxim 7 ani

Dr = 3 ani, 1 luna si 21 zile.

7. Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%) trebuie sa fie minim 5%

- % -
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Re 13 34 46 53 64

8. Cheltuieli financiare (Cf) = cheltuielile cu dobanzile la creditele contractate pentru orizontul de timp prognozat :

Cf = 0 euro

9. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = modul în care cheltuielile financiare (dobanzi bancare la creditele contractate) pot fi acoperite din rezultatul activitatii curente
Ga = Re/Cf – trebuie sa fie supraunitar pe fiecare an al orizontului de timp dupa incheierea investitiei :

          Nu este cazul.

10. Rata indatorarii (RI) = total datorii/total active
Trebuie sa fie maximum 60%

          RI = 0

11 Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) = Total intrari numerar/(dobanzi+plati leasing + rambursarea datoriilor) RAFN =120% (pentru fiecare an de prognoza):

Nu este cazul.
12. Valoarea neta actualizata (VNA)=åFNi/(1+r)I +FN5/r-Vi, VNA>0,
                                                        i=1
unde: r=rata de actualizare=8%, r=rata dobanzii de refinantare BCE (2%)+ marja de risc pe tara (6%) evaluata de catre Agentie ca valoare medie si care va fi reevaluata pe masura ce conditiile Pietei monetare europene se schimba. Se impune introducerea unei aproximari unitare.

            VAN = 105,012

Next >