CONSULTANTA Proiecte Tehnologie si calcul economic pentru o mica ferma de melci

Tehnologie si calcul economic pentru o mica ferma de melci

Friday, 06 August 2010 17:40
There are no translations available.

FERMA DE MELCI                                              
Plan de afaceri
 Calcul economic realizat la preturile anului 2006. Planul de afaceri a fost implementat si cu finantare SAPARD.
 
 
 SECTIUNEA GENERALA
 
I. SITUATIA PREZENTA A SOLICITANTULUI
 
1.1            Scurt istoric:
 
Prin acest proiect se urmareste realizarea unei investitii noi si anume infiintarea unei ferme pentru inmultirea si cresterea melcilor pentru carne.
                   
1.2 Obiect de activitate:
          - cresterea altor animale – melci (cod CAEN 0125)
1.3 Date de identificare beneficiar proiect de investitie:
-denumire:
-adresa:
-cod unic de inregistrare:
-cod CAEN: 0125
-nr. cont bancar:  
-cont IBAN :
-banca:
 
1.4 Resurse umane existente (categorii, calificare, numar)
          Nu este cazul.
1.5 Resurse funciare (terenuri agricole/baze furajere) animale (efective pe specii/rase şi categorii), familii de albine (specii, numar), specii de acvacultura (pe categorii), mijloace de mecanizare (tractoare şi masini agricole, utilaje şi echipamente agricole, instalatii de irigat etc), constructii în ferma (adaposturi pentru animale, remize pentru masini şi utilaje, spatii administrative etc), cu precizarea regimului proprietatii (in proprietate şi/sau arenda/concesiune):
         
 
1.6 Situatie financiara şi fiscala (datorii fiscale şi/sau imprumuturi bancare în derulare - situatia privind respectarea graficului de rambursare, la termen şi/sau reesalonate etc):
          Nu este cazul.
1.7 Regim juridic (baza legala) de functionare şi organizare:
1.8 Proiecte de investitii similare realizate:
          Nu este cazul.
 
II. DATE GENERALE ALE INVESTITIEI PROPUSE
 
2.1.      Denumirea investitiei:
          „Infiintare ferma pentru inmultirea si cresterea melcilor pentru carne”.
2.2.                Amplasament investitie:
2.3.                Descrierea succinta a investitiei (cu precizarea parametrilor tehnici şi modul cum acesti parametrii  se incadreaza în standardelor Uniunii Europene în domeniul protectiei  mediului, sanitar-veterinar, , sanitar,  pentru procesarea investitiilor şi incadrarea în standardele nationale pentru alte investitii):
 
Calculul preliminar al cheltuielilor pentru constructia si dotarea fermei intocmit in baza schemei fermei si a regulamentului de munca pentru ferme:
 
 
Dimensiunile fermei
Lungime - m
Latime - m
Suprafata - m.p.
Ferma
Straturi
Nr. Straturi
182
34
10
11
3,5
2002
119
Suprafata pentru alimentatia complementara
600
 
Cheltuieli pentru realizarea investitiei
2002 m2
CHELTUIELI PENTRU DOTAREA FERMEI
Suma în EURO
a) Analiza terenului + cheltuieli DHL
98,00
b) Elaborarea Proiectului fermei
167,00
c) Cultivarea terenului (arat, prelucrare cu freza, săpat, executarea canalelor pentru scurgerea apei + îngrăşăminte cu azot 12/12/123 – kg 50
100,00
d) Dezinsecţia destinată răpitoarelor aflate pe teren
     - prima dezinsecţie şi alte dezinsecţii
       50 kg produs pentru dezinsecţie în granule pe bază chimică de MALATHION – 5%
 
 
 
100,00
e) Gardul exterior pe margine pentru 2000 mp, tablă zincată, grosime 3/10 (0,5), dim. 2 x 1 m
     - 193 buc. plăci de tablă zincată x 7,77 EURO/buc.
     - stalpisori fixare tabla 386 buc. X 0,5 eur/buc.
 
 
1.500,00
193,00
f) stalpisori pentru gardul interior, pentru separarea straturilor cu plasa Helitex
     -margine de straturi – m 75
numar de straturi –buc. 10
pentru un strat = 28 buc. Stalpusori de lemn
de lungime 1m si diametru 5 cm.
 
 
 
140,00
g) SEMINŢE pentru primele 5 straturi (de folosit în primul an de producţie)
      - brasica napus-crocifere
- beta vulgaris
- salata mixta
- trifoi
- floarea soarelui
- floarea soarelui pentru alimentatia complementara
 
 
 
 
277,30
h) Gardul interior pentru divizarea straturilor – plasa Helitex
- 750 m plasa pentru 10 straturi.
1.800,00
i) A doua dezinsectie destinata combaterii rapitoarelor
67,00
STOL MATRICOL (Efectivul matcă):
     - 13090 buc. melci aleşi de la 18-24 luni; 595 mp straturi pentru repro-ducţie x (22 exemplare pe 1 mp) x preţ pe buc. 0,10 EURO/buc.
 
 
1309,00
Instalatie de irigat prin pulverizare „ceata”
500,00
Motocoasa
-      utilaj profesional de taiere pentru cosirea suprafetelor acoperite cu iarba dura, stuf si urzici;
-      capacitate cilindrica 30,8 c.c.
-      putere 1,3/1,8 kw/cp;
-      greutate 7 kg
-      echipat cu cutit de defrisare
850,00
Motocultor si echipamente aferente
1.653,00
Bransament retea electrica
450,00
Plasa pentru imprejmuirea fermei – 450 kg plasa
1.500,00
Stalpi de lemn – 200 buc.
390,00
Scandura de stejar – 600 buc.
200,00
CHELTUIELI TOTAL
11.294,30
Preturile nu includ TVA.
 
Programul de munca pentru gestionarea fermei pentru perioada septembrie 2005 – august 2006
 
  1. Pregatirea pamantului
1.1            Pamantul ales trebuie arat frezat cu grija;
1.2            Hidro amenajarea cu eliminarea zonelor eventuale de inundare prin construirea canalului de evacuare apa. Daca exista instalatie subterana de irigare – se construiesc canale pentru aprovizionarea cu apa.
  1. Delimitarea spatiului
2.1            Se efectueaza delimitarea spatiului de 2002 mp (dimensiuni 182x11m), conform schemei fermei, si se formeaza:
  1. 5 straturi pentru reproductie (dim. 34m x 3,5 m)
  2. 5 straturi pentru crestere (dim. 34m x 3,5 m), in total 10 straturi.
2.2            Straturile interioare sunt in ordine de 5 randuri de cate 2 straturi. Este necesar a lasa spatiu liber in jurul straturilor pentru trecere si control:
  1. spatiu liber intre straturi 1m;
  2. spatiu liber in mijlocul fermei pe lungimea fermei este de 2 m;
  3. spatiu liber intre gardul exterior si straturile interioare pe toata lungimea fermei este de 1,5 m.
  4. Montarea gardului exterior
-      gardul exterior se executa din tabla zincata ondulata de grosime 3/10 mm si inaltime 1m;
-      tabla se ingroapa in pamant cca 25-30 cm , iar partea cealalta a gardului este deasupra solului;
-      gardul se consolideaza prin depunerea stalpisorilor de beton sau fier din partea interioara a gardului;
-      usa de intrare la ferma este executata din tabla;
-      in vederea protectiei generale este posibil a pune deasupra tablei, pe intreaga margine a gardului fermei, sarma spinoasa de inaltime pana la 1,5 m.
Gardul exterior izoleaza parcela destinata cresterii melcilor si impiedica intrarea numeroaselor si diverselor rapitoare.
Tabla este convenabila pentru ca prin actiunea combinata a electrolizei zincului si umiditatii solului se formeaza o mica diferenta de tensiune prin aceasta si socul corespunzator duce la impiedicarea melcului sa fuga afara, daca reuseste sa treaca in prealabil de plasa HELITEX.
  1. Executarea sistemului de irigare
Irigarea artificiala este foarte importanta in caz de mare seceta si atunci este necesara activarea irigarii astfel pentru a-l stimula pe melc sa se miste pentru a se hrani.
Calitatea apei nu este importanta, este suficient sa nu fie sarata.
Irigarea trebuie sa se faca intotdeauna de sus in jos, asadar sunt convenabile doar echipamentele pentru irigare sub forma de ploaie artificiala, prin stropire sau sub forma de microploaie cu lungimea de aruncare de 10-15 cm sau prin stropire. Nu sunt convenabile echipamentele din care apa se scurge sub forma de jet.
  1. Ingrasarea solului
Gunoirea solului frezat si ingradit se face cu ingrasaminte anorganice de azot tip 12.12.12 sau 15.15.15 (NPK) si altele asemanatoare (de obicei cele care se folosesc pentru porumb si grau), 50 kg.
          6. Prima dezinsectie chimica se face impotriva diverselor rapitoare prin amestecul produselor pe baza de 5% Malathoin in granule – 30 kg.
          Dezinsectia se va efectua cu 2-3 zile inainte de insamantare.
7.Delimitarea – montarea stalpusorilor de lemn
          - ingradirea straturilor destinate reproductiei in primul an de productie (5 straturi: dim. 34x3,5 m;
          - Straturi pentru crestere nu se construiesc inca;
          - Stalpusorii cu diametru de 5 cm trebuie sa fie pusi 90-100 cm deasupra solului si 4-5 m distanta intre ei.
                   8.Gunoirea organica
          Gunoirea organica in straturile delimitate pentru reproductie se face:
-      pentru un strat 34mx3,5m=120 kg gunoi
-      5 straturi = 600 kg gunoi, si anume gunoi de vita, cai sau porci;
-      dupa gunoirea organica se va face ultima aratura a straturilor delimitate.
9.Bariera DEZ
Bariera DEZ se aseaza chiar in fata intrarii la ferma, pe pamant:
-      se sapa o groapa de 30-35 cm adancime, lungime 2m, iar latime de 1,5m
-      astfel sapata suprafata dreptunghiulara se acopera cu priza de beton de grosime 5-10 cm;
-      pe suprafata dreptunghiular trebuiesc pusi bureti de grosime 10-15 cm inmuiati in hidroxid de sodiu sau alte substante desinfectante;
-      bariera DEZ foloseste la desinfectarea rotilor frezei si cizmelor.
 
FEBRUARIE – MARTIE 2006
 
  1. Semanarea straturilor cu plante cu frunza lata
 
Trebuie acordata cea mai mare atentie alimentatiei adecvate pentru ca in cel mai scurt timp posibil sa se obtina melci maturi pentru vanzare.
Plantele corect semanate produc o vegetatie de buna calitate si creeaza un mediu natural si asigura melcilor un ciclu biologic linistit.
 
MARTIE – APRILIE 2006
  1. Intinderea plasei HELITEX peste straturile interioare construite pentru impiedicarea iesirii melcilor.
Plasa helitex se intinde imediat dupa semanatul vegetatiei in straturi. Plasa este un produs deosebit, executat 100% din polietilen netoxic, de culoare neagra, special conceput pentru a se evita iesirea melcilor.
  1. Cea de a doua desinsectie chimica
  2. Inlaturarea plantelor si curatirea trecerii, este obligatorie si se face intre doua straturi, iar intretinerea unei astfel de stare este esentiala si in zonele insamantate si cele neinsamantate.
APRILIE – MAI 2006
Cand vegetatia va fi de 10-15 cm inaltime, se introduc melcii de reproducere – cuibul matricol din specia selectata HELIX POMATIA si anume 20 buc. La 1 mp spatiu semanat pentru reproducere.
IUNIE 2006
Pe spatiul complementar in afara crescatoriei in zona nefolosita, se seamana floarea soarelui fiind necesara pentru alimentarea suplimentara in lunile urmatoare.
Terenul folosit trebuie in prealabil gunoit si adecvat irigat.
IUNIE – IULIE – AUGUST 2006
Inceputul ciclului de reproducere incepe din momentul introducerii reproducatorilor (din cuibul matricol) conform planului stabilit pentru gestionarea fermei.
Inceputul si pregatirea semanatul in primele straturi pentru crestere – a-l finaliza pana la sfarsitul lunii septembrie – inceputul lunii octombrie, cand se face transferul indivizilor din straturile pentru reproductie in straturile pentru crestere.
 
In ultimii 10 ani, legislatia romaneasca din domeniul mediului a fast aliniata standardelor si cerintelor care au facut obiectul a numeroase Conventii si acorduri internationale si europene la care Romania a aderat modelandu-si propria legislatie si actele normative in concordanta cu acestea.
- Conventia cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, semnata la Rio de Janeiro si adoptata in Romania prin Legea nr. 24/1994;
- Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon, adoptata in Romania prin Legea nr. 84/1993;
- Conventia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi,incheiata la Geneva si adoptata in Romania prin Legea nr. 8/1991;
- Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii,. adoptata in Romania prin Legea nr.98/1992;
- Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice, adoptata in Romanie prin Legea nr. 5/1991;
- Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna si la care Romania a aderat prin Legea nr. 13/1993;
- Conventia privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro si adoptata in Romania prin Legea nr. 58/1994;
- Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora, adoptata in Romania prin Legea nr. 6/1991;
- Conventia privind protectia fizica a materialelor nucleare, semnata la Viena si adoptata in Romania prin Legea nr.78/1993.      .
Detalierea aplicativa a Legilor aratate mai sus a cunoscut in Romania o preocupare constanta a guvernelor postrevolutionare care au determinat, la randul lor, elaborarea de norme obligatorii in domeniul mediului atat prin Hotarari ale Guvernului cat si prin Ordine ale ministerelor, dupa cum urmeaza :
- HG 511/1994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante;
- HG nr. 127/1994 privind stabilirea si sanctionarea unor contraventii la Normele pentru protectia mediului inconjurator;        .
- HG nr. 138/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor in domeniul apelor;
- Ordinul nr. 462/1993 al MAPPM pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare;
- Ordinul nr. 981/1994 al Ministerului Sanatatii pentru aprobarea Normelor de igiena privind mediul de viata al populatiei;
- Ordinul nr. 778/1993 al MAPPM privind activitatea de gospodarire calitativa a apelor din Romania
- Decizia nr. 116/1993 a Departamentului Mediului din MAPPM privind aprobarea Normelor Metodologice pentru activitatea de control in domeniul protectiei mediului:
- H.G. nr. 118/2002 privind aprobarea Programului de Actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase, armonizata cu Directiva nr. 80/68/EEC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii cauzate de anumite substante periculoase:
- Legea Apelor nr. 107/1996, armonizata cu Directiva Cadru privind Apa nr. 2000/60/EEC:
- H.G. nr. 188/202 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, armonizata cu Directiva nr. 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane.
O problema deosebita privind poluarea atmosferica o constituie protectia stratului de ozon pentru rezolvarea caruia au avut loc: Conventia de la Viena 1985 si Protocolul de la Montreal din 1987, adoptat si modificat la 29 iunie 1990.
In anexa nr. 1 la Conventia de la Viena sunt trecute toate substantele care constituie un pericol potential pentru stratul de ozon: monoxidul de carbon, dioxidul de carbon, metanul, specii de hidrocarburi fara metan, protoxidul de azot (N20), oxizii de azot (NOx), substante clorurate (freoni), substante bromurate.
Dintre acestea, freonii utilizati la instalatiile frigorifice sunt de doua categorii:
  • substante controlate ( mai daunatoare);
  • substante de tranzitie (mai putin daunatoare).
Freonii utilizati curent la instalatiile frigorifice si de climatizare fac parte din substantele de tranzitie acceptate de comunitatea internationala pe un timp limitat, conditionat de descoperirile stiintifice si tehnologice care sa permita eliminarea treptata a lor in viitor. Aceste substante sunt cunoscute sub denumirea de freoni ecologici.
La cele de mai sus se adauga, pentru activitatile din domeniul alimentatiei, reglementarile, principiile de conduita. si normele de urmat cuprinse in CODEX ALIMENTARIU, document la care Romania a aderat prin adoptarea a numeroase acte normative interne si actualizari de standarde pentru a instaura principiile Securitatii Alimentare si Securitatii Alimentului, concepte cu aplicare larga in toate tarile europene si ale restului lumii.
          De toate aceste acte normative s-a tinut seama in elaborarea prezentului proiect care, astfel, se aliniaza sub raport calitativ, cerintelor si exigentelor legislatiei europene si internationale.
          Prezenta documentatie s-a elaborat in conformitate cu prevederile Legii Protectiei Mediului nr. 137/1995, republicata in 2000, a Ordonantei de Urgenta or. 91/2002, pentru modificarea si completarea Legii Protectiei Mediului 137/1995 armonizata cu Directiva Consiliului nr. 85/337/EEC, modificata prin Directiva Consiliului nr. 97/11/EC, privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului si a Legii 294/2003 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 91/2002, a H.G. 918/2002, a Ordinului Ministerului Apelor si Protectiei Mediului nr. 860/2002.
Cresterea productivitatii agricole si dezvoltarea economiei zonelor rurale, in conditiile cerute de conceptul de durabilitate, impune respectarea urmatoarelor principii si cerinte:
  • resursele naturale se utilizeaza pe baza a doua criterii: economic si ecologic;
  • conservarea solului in procesul de exploatare si apararea impotriva degradarii naturale si provocate;
  • mentinerea unui echilibru intre folosintele agricole si neagricole;
  • mentinerea stratului fertil al solului;
  • diversificarea culturilor pentru a asigura exploatatiilor agricole stabilitatea economica si sociala;
  • folosirea sistemelor de asolament si a ingrasamintelor naturale in combinatie cu ingrasamintele chimice.
Principiile dezvoltarii durabile in plan ecologic, trebuie sa fie in concordanta cu dezvoltarea in plan economic si social si sa asigure evitarea degradarii mediului. In prezent, majoritatea terenurilor agricole primesc o anumita doza de pesticide si ingrasaminte chimice, in scopul cresterii productivitatii la hectar. Cu cat se urmareste cresterea productiei pe unitatea de suprafata, prin stimularea solului cu ingrasaminte si a combaterii daunatorilor prin substante chimice, cu atat se inregistreaza efecte negative asupra mediului, asupra ecosistemelor naturale.
Succesul unei dezvoltari durabile este practicarea unei agriculturi durabile care are ca scop mentinerea calitatii solului si asigurarea unei corelatii optime intre calitatea si cantitatea alimentelor, sanatatea oamenilor si mentinerea calitatii mediului inconjurator.
Pentru prevenirea poluarii apei,  societatea va lua urmatoarele masuri:
Alimentarea cu apa a intregului ansamblu se va realiza de la put forat la mare adancime - cca 60 m;
Prevenirea poluarii fonice:
Nu este cazul.
          Protectia impotriva radiatiilor si vibratiilor:
Nu este cazul.
 
          Protectia ecosistemelor terestre si acvatice:
Nu este cazul.
 
 
2.4.                Fundamentarea necesitatii şi oportunitatii investitiei propuse
Solicitantul isi va desfasura activitatea in sectorul cresterii melcilor avand ca scop o mai buna satisfacere a cererii de carne de melc. Investitia in ferma de crestere si inmultire a melcilor este motivata de:
  • cresterea cererii interne si internationale pentru aceste produse;
  • contributia la diversificarea ofertei de carne, cochilii si indivizi vii la nivel national si international.
  • pretul competitiv pe piata interna si externa pentru aceste produse;
  • obtinerea unor produse de calitate superioara, care indeplinesc standardele in vigoare ca urmare a utilizarii semintelor si materialului biologic din categorii biologice superioare si a aplicarii tehnologiilor performante;
  • performanta ridicata a obiectivului de investitii;
  • perspective deosebite privind extinderea activitatii fermei.
Justificarea necesitatii si oportunitatii proiectului
 
a) Identificarea necesitatilor si constrangerilor percepute in regiune si in tara
 
Recoltarea melcilor din mediul natural a fest reglementata si rationalizata, in scopul protejarii speciei, in numeroase tari europene.
Pentru a preveni eploatarea abuziva a melcilor si in Romania a fost interzis in urma cu cativa ani exportul de melci vii, neprelucrati. Masura a fost luata dupa ce exporturile de melci vii au luat un avant foarte mare in primii ani de dupa 1990, punand in pericol atat populatia de melci, cat si existenta firmelor care se ocupa cu prelucrarea acestora in tara noastra. Pentru evitarea supraexploatarii resurselor naturale ale tarii noastre - inclusiv a melcilor - incepand din 1997 a fest reglementat regimul de desfasurare a activitatilor de prelucrare, prelucrare si achizitie a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica si a alter bunuri din patrimoniul natural.
Proiectul raspunde necesitatii de sustinere a unei economii de piata functionale, compatibile cu principiile, normele si mecanismele Uniunii Europene si bazata pe proprietatea privata.
Finantarea solicitata asigura implementarea strategiei nationale de dezvoltare a sectorului privat si promovarea investitiilor, imbunatatirea infrastructurii regionale si locale, dezvoltarea resurselor umane, protectia si conservarea mediului.
b) Cresterea melcilor in ferme - analiza a conditiilor de mediu necesare
 
         Sisteme  alternative:
 
Fermele de melci pot fi amenajate in aer tiber, in cladiri cu climat supravegheat, in tuneluri de plastic sau sere. In plus, melcii pot creste si se pot dezvolta intr-un mediu controlat si dupa 6-8 saptamani pot fi pusi in tarcuri afara pentru maturizare(sistem mixt).
Prezenta investitie propusa pentru realizare unei crescatorii de melci, isi propune un un sistem de crestere in are tiber, dopa o atenta analiza a cerintelor si posibilitatilor de exploatare specifice fiecareia din tehnologiile practicate in prezent.
 
Climatul:
 
Un climat bland (I5-23°C) cu umiditate ridicata (75-95 %) este potrivit pentru cresterea melcilor, desi majoritatea suporta variatii de temperatura. Temperatura optima pentru mai multe specii este de 21°C. Cand temperatura scade sub 7°C melcii hibemeaza. Sub 12°C melcii sunt inactivi si sub
10°C cresterea inceteaza. Cand temperatura creste mult peste 27°C sau conditiile devin prea uscate, de asemenea melcii hibemeaza. Vantul este foarte daunator pentru melci deoarece contribuie drastic la reducerea umiditatii, umezeala fiind o conditie de baza pentru cresterea melcilor.
Lumina influenteaza de asemenea comportamentul melcilor, impreuna cu ceilalti factori de mediu. Cercetarile in domeniu au condos la obtinerea unui regim optim de umiditate, lumina si temperatura pentru optimizarea procesului de inmultire si reproductie:
 
 
 
Ziua
Noaptea
Durata luminii
18 h
6h
Temperatura
21°C
17°C
Umiditatea
75%
90%
 
 
Prin urmare, conditiile climatice ale zonei alese pentru investitie indeplinesc cerintele tehnologiei de crestere intensiva a melcilor in aer liber: temperaturi ridicate, precipitatii moderate - regimul de umiditate necesitand insa o atenta monitorizare si reglare, durata ridicata de stralucire a soarelui, vanturi moderate.
 
Umezeala:
 
Melcii au nevoie de umezeala multa, dar solul pe care traiesc trebuie sa fie prevazut cu un drenaj corespunzator si cu canale de scurgere pentru a nu permite apei de ploaie sa formeze balti, existand pericolul ca melcii sa se innece in ele. Un sol favorabil trebuie sa aiba 80 % umiditate.
Noaptea, umiditatea aerului de 80% va duce la o crestere rapida a melcilor. 99 % din activitatea melcilor, inclusiv hranirea, are loc in timpul noptii, maximul activitatii fiind atins la 2-3 ore de la lasarea intunericului. Temperaturile mai scazute stimuleaza activitatea, ajutandu-i sa se miste mai usor. Melcii se ascund in locuri adapostite in timpul zilei. La nevoie, pentru a mentine umiditatea adecvata se folosesc pulverizatoare.
 
Solul
 
Pentru crescatoriile de melci in aer liber este indicata folosirea unui sol de o calitate medie care
sa nu fie prea nisipos, dar nici sa nu aiba un continut ridicat da argila. Melcii nu pot sa sape daca solul este prea tare. Un sol bun este eel care contine 20-40 % materie organica. Daca solul este prea acid, se foloseste calciu pentru a asigura o valoare apropiata de pH 7. Pe langa valoarea pH-ului solului, calciul trebuie sa fie prezent, atat in sol cat si in alte surse disponibile melcului, avand in vedere compozitia de 97 -98% de carbonat de calciu din cochilia acestuia.
Melcii sapa in sol si ingereaza pamant; lipsa unui sol bun duce la dezvoltarea unor cochilii subtiri si fragile, si chiar daca au o hranire regulata cresterea poate ramane in urma.
O amestecatura de turba, argila, balegar, CaO3 cu pH7, face solul foarte bun. Frunzele mucegaite sint de asemenea foarte bune. Materia organica din sol este la fel de buna ca si bicarbonatii. Solurile bogate in calciu si magneziu stimuleaza cresterea. Calciul poate fi adaugat in sol intr-o proportie de 4,5 kg/l 00 m2; de asemenea, poate fi pus in vase sau imprastiat pe jos pentru a fi luat de ei direct atunci cand au nevoie.
 
Tarcuri si imprejmuiri:
 
Imprejmuirile pentru melci se prefera a fi lungi, spatioase, in loc sa fie patrate. Tarcul poate fi un
jgheab cu parti din lemn, in ciment sau fibra, precum si din tabla subtire de otel. Trebuie acoperit cu un paravan sau cu plasa, asigurand astfel nepatrunderea pasarilor sau a altar pradatori. Gardurile sunt de obicei inalte de 2 m plus 5 cm in pamant. Ingradirea cu tabla galvanizata sail plastic dur mentine de asemenea afara alti pradatori. Acoperirea ii va proteja de ploile torentiale, ajutand de asemenea in timpul iernii la hibernarea melcilor.
 
c) Principalele specii de melci in Romania:
 
q  Helix pomatia, numit si melcul de Burgundia sau melcul de livada, este o specie de melci raspandita in toata Europa, iar la noi in tara este prezenta peste tot pana la altitudinea de 1800 m.
                   Caracteristici:
  • Cochilie mare, de 38-40 mm inaltime si de 38-80 mm latime, foarte rezistenta, opaca, cu varful   conic
  • Cochilie de culoare alba-bruna pana la galben-bruna
  • 4-5 benzi longitudinale mai intunecate
  • 4-5 anfracte care cresc repede, bine curbat, ultimul anfract mult mai devoltat
  • Greutate: 25-35 g                                                                      
Melcul traieste in livezi, gradini, poieni din paduri, podgorii; cele mai mari densitati ale melcului de livada le intalnim in judetele Mures, Arges, Calarasi, Cluj, Bihor .
In sezonul rece se retrage in pamant, in zone mai afanate, acoperindu-si apertura cu un capac calcaros si rezistent, care protejeaza melcul pe durata iernii. Specie polifaga, consuma diverse plante din flora spontana, dar si cea cultivata (varza, conopida, sfecla, cartofi, laptuci etc)
Este specia cea mai raspandita si mai cautata pentru consum.
 
q  Helix lucorum, melcul turcesc sau melcul de padure, are o rapandire mai limitata, indeosebi in zona sud-estica a Europei: Romania, Grecia, Bulgaria, Serbia, Italia, Croatia, Bosnia. In tara noastra se intalneste in Moldova, Dobrogea si Oltenia, dar si in alte zone din bazinul Marii Negre, la densitati mai mici.
Caracteristici: ­
  • Cochilia este relativ mare, ajungand la 30-35 mm inaltime si pana la 70 mm latime, rezistenta, uneori cu o fanta ombilicala
  • Culoarea generala este alba, acoperita deseori de culoarea benzilor castanii-roscate, care domina
  • intreaga cochilie
  • 5 benzi unite intre ele neregulat si 5 anfracte bine curbate
  • Greutate: 15-22 g
Specia. prefera zonele cu tufisuri, liziere de padure, campurile si  poienile din paduri. Prefera
zonele umede si se hraneste cu diferite plante spontane si cultivate.
Specia este intalnita mai frecvent in zona lizierelor de padure si poienilor din judetele Constanta, Bacau, Iasi.
 
d) Proprietatile nutritive - folosirea melcilor in alimentatie
 
Din cele mai vechi timpuri melcii sunt folositi in alimentatie, fiind considerati o mancare gustoasa, atat grecii antici cat si romanii ocupandu-se cu pasiune de cresterea melcilor. In timpul acela, melcii se considerau a fi hrana de lux, fiind cultivati sau importati chiar din Spania sau Africa, fiind consumati exclusiv de apartenentii paturilor sociale instarite.
Melcii reprezinta un aliment de inalta valoare nutritiva, usor de digerat, bogati in aminoacizi si saruri minerale esentiale.
 
Prezentare comparativa in raport cu alte tipuri de alimente:
 
HRANA
APA
(%)
PROTEINE
(%)
GRASIMI (%)
CALORII
(%)
Carne de vita
62.8
18.8
15.4
214
Carne de pui
68.7
19.1
11.0
175
Oua
73.9
13.0
11.1
156
Peste
81.5
15.9
2.6
82
Melci
84.9
13.4
1.7
67
 
Melcul este o specie de moluste foarte saraca in grasimi, cu un total de 1,7 % (camea vita: 15%), bogat in proteine 12,9 % (in timp ce oualele contin 13 %). Aminoacizii sint prezenti in procente semnificative, iar in ceea ce priveste valoarea calorica, o portie (12 bucati melci) contine cca 80 calorii.
 
Compozitia nutritiva, analizata de specialisti francezi, la 100 grame carne de melc:
 
Energie
80.5
Kcal
Proteine
16
G
Apa
79
G
Grasime
1
G
Carbohidrati
2
G
Magneziu
250
Mg
CaIciu
170
mg
Fier
3.5
mg
Vitamina A
1.5 %
 
Vitamina C
1.5 %
 
Zinc, cupru, potasiu, iod
9 aminoacizi din cei 10 necesari corpului omenesc
 
2.5.    Daca prin proiect se asigura diversificarea productiei existente la data depunerii cererii de finantare (ca activitati şi/sau  produse), se va preciza modul de realizare.
         
Investitia pe care urmeaza sa o realizeze intreprinzatorul este noua, acesta neobtinand pana in prezent venituri din cresterea melcilor in regim intensiv.
 
Ciclul de viata, crestere si inmultire a melcilor
Stolul matricol- cerintele alegerii reproducatorilor 
 
Initial este recomandabil ca reproducatorii sa se aleaga direct din mediul natural; melcii alesi trebuie sa fie maturi (melci bordati). .
Dupa un prim ciclu de productie, crescatorul va avea suficienta experienta in a-si alege reproducatorii, selectand exemplarele cu cresterea cea mai rapida si punandu-le la hibernare pentru sase luni, incepand din iunie. Randamentul reproducerii variaza intre 25 -65 %, jar mortalitatea in hibemare poate atinge 10-15 %. Asadar, pentru a asigura un puiet de 25.000 de exemplare, trebuie selectate circa 1250 de exemplare bordate.
Odata selectat stolul matrical, acesta populeaza straturile de reproductie, cu o densitate maxima recomandata de pana la 20-25 meicl/mp.
 
Reproductia şi incubarea
 
Melcul este hermafrodit, posedand organe genitale feminine si masculine. Cu toate acestea, oualele sunt produse prin fertilizare incrucisata - imperecherea a 2 indivizi; dupa imperechere, amandoi pot depune oua.                                                                                        .
Cand perioada de repaus (hibemare) ia sfarsit, melcul Helix Pomatia se imperecheaza in perioada martie-iunie, uneori pana in septembrie. Imperecherile repetate sut posibile, ele fiind facilitate de conditiile optime de mediu (umiditate, hrana, temperatura).
Timpul mediu intre imperechere si ouare este de 20 zile, depunerea oualelor durand intre 25-30 ore. Pentru depunerea oualelor, melcul va sapa si le va ingropa la o adancime intre 4-9 cm. Un melc poate depune intre 40-70 oua. Oualele sunt sferiee si translucide, cu un diametru de 3 mm.
Perioada de incubatie pentru Helix Pomatia este de 20-30 zile.
 
Hibernarea (repausul si inchiderea operculului)
 
Nici un melc nu poate trai mai mult de 14 luni fara o perioada mai lunga de odihna.
Cand temperatura scade sub lo°C, melcul inceteaza sa se hraneasca, elimina toate ramasitele de
mancare, curatindu-se pe deplin.
Melcul se va ingropa la o adancime de 3-6 cm, inchizandu-se deschizatura cochiliei cu o membrana si intrand in stadiul de hibemare. Denumirea acestei membrane este opercul, intreaga operatie de operculizare durand 4-5 zile.
Pe parcursul celor 3-7 luni de hibernare, metabolismul melcului isi reduce activitatea considerabil: contractiile inimii se reduc la 6-7 batai pe minut, iar respiratia este redusa la maxim.
Trezirea din. hibernare are loc in momentul in care temperatura este inversata, in jurul temperaturii de 12-14°C. Melcul inlatura capacelul, iese din pamant, in timp de ploaie sau roua abundenta, si incepe sa pasca la maxim pentru a recupera rezervele distruse.
 
Cresterea
 
In aceeasi colonie de melci si in aceleasi conditii, unii melci vor creste mai repede decat ceilalti, unora trebuindu-le de 2 ori timpul de crestere pentru a ajunge la maturitate.
Mai multi factori pot influenta cresterea melcilor, si anume:
  • Densitatea populatiei de melci;
  • Stresul - sunt foarte sensibili la lumina, vibratii, conditii mizere, hranirea neregulata, atingere;
  • Mancare - continutul si diversificarea acesteia;
  • Temperatura si umezeala;
  • Tehnologia de crestere.
 
In cadru natural, datorita perioadelor lungi de inactivitate, un melc ajunge la maturitate intre 12­-18 luni, spre deosebire de crescatorie, unde datorita beneficiilor date de conditiile optime, poate ajunge la maturitate intre 5-6 luni.
La ferme, cea mai mare atentie trebuie acordata hranirii adecvate pentru a obtine in cel mai scurt tlimp posibil melci maturi pentm valorificare, si pentru a se crea - cu ajutorul vegetatiei - un mediu natural care sa asigure un ciclu biologic linistit.
Melcul este ierbivor, dar si carnivor, aceasta adaptabilitate a sa reprezantand o consecinta directa a mobilitatii sale reduse.
Plantele care ii plac cel mai mult sunt cele care reprezinta o sursa bogata de saruri minerale, in  special carbonati, nitrati, fosfati, sulfati, cloriti, care servesc la formarea cochiliei, operculului si pentru alte necesitati fiziologice.
Cele mai frecvente specii de plante folosite pentru hrana melcilor sunt:
  • Rapita de ulei
  • Varza
  • Floarea soarelui
  • Trifoiul
  • Salata
  • Sfecla
Foarte apreciate sunt de asemenea fructele si legumele, de genul: morcovul, dovleacul, castravetii, mazarea, merele, perele, pepenele verde, capsunile, piersicile, etc.
Melcii consuma o cantitate mare de mancare: pana la 40 % din greutatea lor in 24 h, mai ales in perioadele de activitate maxima.   .
Hrana verde este necesar a se completa cu hrana uscata, compusa din faina cu proteine si adaosuri de vitamine.
 
Nr. Crt.
Specificare
%
1
Faina de porumb
58
2
Faina de soia
16
3
Faina de sorg
18
4
Piatra de var macinata
8
5
TOTAL
100
 
Melcii pot consuma in perioda de hranire / crestere pana la 1 g de hrana uscata pe zi, administrarea hranei putand fi facuta o data pe saptamana, de indata ce regimul este instaurat si  obiceiurile lor de consum observate.
Cercetatorii din Franta au concluzionat ca pentru producerea unui kg de melci trebuie sa fie consumata 1,7 kg de hrana uscata pe parcursul cresterii.
La crescatoriile in aer liber, este recomandata stropirea melcilor de 2 ori minim pe zi (recomandat dimineata devreme, si seara - cu 2-3 h inainte de a se innopta), cate 5-10 minute, pentru a nu se deshidrata.
 
Recoltarea
 
         Primul semn care indica ca este timpul potrivit pentru culegerea melcilor este faza de solidificare a cochiliei, cand aceasta este solida si rezistenta, atingand o anumita maturitate si marime.
Primele recoltari din crescatorie pot incepe in aprilie, insa primii melci bordati vor fi colectionati
abia in iulie. La finele toamnei se recolteaza si valorifica toate exemplarele capacite care au dimensiunile pentru vanzare.
Melcii recoltati vor fi vanduti imediat, deoarece in caz contrar, exista riscul ea ei sa se acupleze, fenomen ce epuizeaza si antreneaza o mortalitate ridicata a efectivelor.
Daca materialul de reproductie (stolul matrical) cu care s-a populat crescatoria este mai in varsta, va fi nevoie sa se extraga inca din primul an exemplarele batrane, pentru a evita mortalitatea din timpul sezonului rece ce urmeaza.
De asemenea, daca hranirea si reproductia se desfasoara la parametrii optimi facilitati de tehnologia aleasa, inca din primul an pot fi recoltati pentru valorificare exemplarele mature, introduse pentru populare.
 
Culegerea
 
Cel mai simplu si frecvent mod de culegere folosit este culegerea cu mana, direct sub opritor pe plasa sau direct de pe vegetatie. Momentul optim al zilei este dis de dimineata, atunci existand roua si munca fiind mai simpla, sau dupa apusul soarelui.
Culegerea se face din afara, cu exceptia ultimei culegeri. Se culeg si indivizii care nu sunt maturizati, dar se lasa in alte straturi sa ierneze.
Exista de asemenea si metoda de culegere cand in strat se pun materiale care atrag melcii (hartie de ambalaj, scandurite de lemn, frunze de polistirol, cutii intoarse, tigle), si apoi se separa si se aleg.
 
Curatirea
 
Prin curatire se intelege perioada de cel putin 7 zile in care melcii adunati prin culegere se lasa fara nici un fel de mancare, in lazi sau alte containere cu ventilatie, in care se aduna umiditate maxima. Containerele acoperite cu plasa sau lazile de lemn cu capac se pot umple pana la o treime din volum.
 
Boli si daunatori
 
In tehnologia de crestere si exploatare a melcilor apar o serie de factori limitativi, cu repercursiuni asupra sanatatii, viabilitaii si economicitatii exploatatiei. Depistarea la timp a acestora si combaterea lor in fermele de crestere, reprezinta o chestiune de maxima importanta.
Atacul pasarilor este un prim pericol care trebuie preintampinat si combatut. In special ciorile si cotofenele ii consuma cu mare placere.
Dintre vertebratele care consuma frecvent melci mentionam: ariciul, vulpea, mistretul, bursucul, cartita, soarecii si sobolanii de camp, popandaul, dihorul, navastuica, vidra, etc. Identificarea pradatorilor se poate face direct cand se depisteaza actiunea acestora asupra melcilor cu ocazia inspectiilor zilnice sau a actiunilor de intretinere, fie pe baza urmelor lasate de acestia: gauri pe suprafata cochiliilor, resturi, etc.
Bolile parazitare sunt determinate de numerosi si variati agenti biotici vegetali sau animali, insa numarul lor este mai putin cunoscut in viata melcilor. Se cunosc doar cazuri izolate de infestari cu paraziti prezentate in literatura de specialitate. Din aceste considerente, identificarea exacta a cazurilor de boala este destul de dificila. Atunci cand se constata ca exista un numar mai mare de melci morti, este necesar sa se analizeze factorii potentiali. Singura masura de combatere cunoscuta consta in colectarea exemplarelor bolnave sau moarte, si apoi, dupa stabilirea diagnosticului, arderea lor.
Melcii sunt destul de frecvent atacati de o serie de insecte sau paianjeni, care pot produce mortalitati semnificative in crescatorii. (Carabida, Calosomida, Silfida, etc.). Combaterea acestor insecte se poate face prin mai multe metode, dintre care gardurile de imprejmuire este cea mai importanta. Insectele se mai pot combate si prin lucrarile de pregatire a terenului, cand se fac tratamente chimice pentru combaterea daunatorilor - dezinsectia prealabila "plantarii" melcilor in straturile de crestere.
 
2.6.     Informatii privind cantitatea produselor, cota de piata şi potentialii clienti
          Ferma va introduce pe piata carne de melc si cochiliile obtinute in urma activitatii desfasurate, conform pretului stabilit pe piata Uniunii Europene (la Bursa din Rungis, Paris) si conform standardelor internationale in vigoare.
In primul an de activitate, oferta se va putea constitui doar in cazul recoltarii melcilor maturi, introdusi ca material biologic, conditia fiind ca cele cateva luni de reproductie sa aiba ca rezultat o populatie tanara suficienta. Recolta primului an va fi astfel de 1.000 kg, luandu-se in calcul marimea stolului matricol (nr. de melci maturi introdusi pentru prima populare) precum si conditiile de ingrasare optim oferite.
Puietul primului an de exploatare nu va putea fi inca valorificat, greutatea si dimensiunile acestora fiind sub maturitatea comerciala.
In urmatorii ani de functionare, oferta fermei de melci propusa va atinge:
  • 3 tone in al 2-lea an de exploatare
  • 3 tone in anul 3 de exploatare
  • 3 tone in anul 4 de exploatare
  • 3 tone in anul 5 de exploatare
Productia de melci maturi a fiecarui an va indeplini standardele internationale de maturitate comerciala (tip mediu: 28-32 mm diametrul gatlejului, 18-22 g greutatea melcului viti, 5-7 g carne curata).
          Piata de desfacere a melcilor a inceput sa se dezvolte in Romania, datorita cererii de pe pietele internationale: aceasta este constanta pe parcursul unui an, indiferent de sezon, si cu un ritm de crestere considerabil de-a lungul ultimilor ani. Estimata intre 35-40 mii tone de melci vii, Franta si Italia raman cei mai importanti consumatori din lume; Statele Unite un alt important consumator de melci, pe langa productia proprie, importa anual cca 500 tone carne conservata de melc de pe piata europeana.
In prezent, in tara noastra, melcii au inceput sa fie consumati tot mai mult, fie in gospodariile populatiei, fie in bucatariiile marilor restaurante si foarte mult recoltati si valorificati la export.
         
 
< Prev